Din cuprinsul articolului
Misterul infecțiilor, rezolvat? Descoperire majoră despre infecții: Experții medicali bazați pe dovezi au analizat studii mari cu cele mai convingătoare date.
Reclamele promovează numeroase soluții prezentate drept „eficiente”. Dar cât de eficiente sunt ele în realitate? Unele pot însemna doar bani cheltuiți inutil, iar altele pot avea chiar efecte negative asupra sănătății. Experții în medicina bazată pe dovezi analizează studii ample și date științifice solide pentru a verifica eficiența lor reală.
• Vitaminele A, C și D luptă împotriva răcelii?

Se știe că mai multe vitamine și oligoelemente participă la răspunsul imun împotriva microorganismelor care provoacă boli infecțioase. Cele mai studiate sunt vitaminele A, C și D. Acestea contribuie la întărirea funcției de barieră a celulelor epiteliale și stimulează producția de anticorpi și citokine inflamatorii necesare în lupta cu infecțiile. De asemenea, susțin creșterea și diferențierea celulelor imunitare. Totul pare promițător. Totuși, acestea sunt date despre mecanismul general de acțiune al vitaminelor, precizează experții. Ce efect au însă suplimentele și preparatele vitaminice din farmacii?
Oamenii de știință au testat acest lucru pe oameni. Majoritatea studiilor privind efectul vitaminei A administrate din exterior asupra imunității nu au arătat rezultate semnificative. Analiza datelor provenite de la peste 1,2 milioane de copii din Asia, Africa, America Latină și Australia a confirmat doar o reducere cu 12% a mortalității provocate de diaree infecțioasă în timpul administrării vitaminei A. Alte boli, precum rujeola, infecțiile respiratorii acute și meningita, nu au răspuns la acest tip de terapie. Studiul precizează și faptul că mulți dintre copiii incluși sufereau de deficit de vitamina A.
• Ce se întâmplă cu vitamina C?
Unul dintre meta-analize a arătat că mai multe studii au confirmat o scădere a incidenței pneumoniei la pacienții care luau vitamina C. Cel mai evident efect a fost observat la persoanele care aveau inițial un nivel scăzut de vitamina C în sânge. Totuși, după analiza metodologiei și a concluziilor acestor lucrări științifice, experții au considerat că dovezile sunt prea slabe pentru a recomanda utilizarea preventivă pe scară largă a vitaminei C în rândul populației generale.
Medicii le reamintesc celor care iau doze mari de vitamina C pentru răceală că acestea pot afecta rinichii. În plus, beneficiile unor cantități mari de acid ascorbic pentru prevenirea infecțiilor respiratorii virale sau pentru recuperarea după boală nu au fost demonstrate convingător conform standardelor medicinei bazate pe dovezi.
• Poate vitamina D să ne întărească protecția împotriva virusurilor?
Majoritatea studiilor privind administrarea unor doze mari de vitamina D, atât în scop terapeutic, cât și preventiv, nu au arătat îmbunătățiri privind rata îmbolnăvirilor, mortalitatea sau durata spitalizării în cazul infecțiilor respiratorii virale. Totuși, dacă pacienții au un deficit de vitamina D, confirmat prin analize de sânge, corectarea acestuia până la valori normale contribuie la îmbunătățirea stării generale de sănătate.
• Mierea împotriva tusei, funcționează?

Se consideră că mierea are efect antiviral, antioxidant și acționează sinergic cu antibioticele, adică le poate amplifica efectul. Experții au analizat utilizarea mierii ca alternativă la medicamentele fără prescripție pentru tuse și antihistaminice.
În 2022 a fost realizată o revizuire sistematică a 13 studii. Rezultatele au arătat că mierea poate fi mai eficientă decât unele medicamente fără prescripție pentru calmarea tusei. Utilizarea mierii în infecțiile respiratorii virale și gripă este susținută și de specialiștii de la unul dintre cele mai importante centre de medicină bazată pe dovezi din lume, Mayo Clinic. În caz de tuse, experții recomandă administrarea de câteva ori pe zi a unei linguri de miere dizolvate în apă caldă. Metoda este recomandată adulților și copiilor cu vârsta de peste un an, dacă nu există alergii.
• Este usturoiul un „ucigaș” de microbi?
Usturoiul este folosit pentru tratarea bolilor infecțioase încă din antichitate. Acesta conține compusul alliină, care, atunci când usturoiul este zdrobit, se transformă în substanța activă alicină. Alicina se descompune apoi în organism în alte substanțe active, fiecare având efecte diferite. De aceea, usturoiul are o acțiune complexă, explică experții. Efectul său împotriva virusurilor gripale și a infecțiilor respiratorii acute a fost confirmat și în câteva studii clinice de mici dimensiuni.
O analiză publicată în 2020 a reunit și evaluat toate lucrările științifice privind eficiența antiinfecțioasă a usturoiului. Autorii au concluzionat că acesta poate reprezenta un mijloc util pentru prevenirea și tratamentul infecțiilor respiratorii virale, atât la copii, cât și la adulți. Totuși, oamenii de știință nu au stabilit o metodă unică de administrare. În studii, voluntarii au consumat zilnic alimente care conțineau usturoi sau capsule cu extract de alicină.



