duminică, august 16, 2026
26.1 C
București

Nu intra în apă dacă ai acest semn pe piele. Bacteria „mâncătoare de carne”, pericol major la mare și în lacuri

Medicii avertizează că înotul în mare, lacuri sau iazuri poate deveni periculos pentru persoanele care au răni deschise, tăieturi, zgârieturi, iritații după ras, piercinguri recente sau tatuaje proaspete.

Prin aceste mici leziuni ale pielii pot pătrunde bacterii care, în cazuri rare, pot declanșa infecții severe, inclusiv fasceită necrozantă, cunoscută popular drept infecție cu „bacterie mâncătoare de carne”.

Avertismentul a fost reluat de medici din Texas, după ce au atras atenția asupra riscului din zonele de coastă, lacuri și iazuri din apropierea Houstonului. Infecția rămâne rară, dar poate evolua foarte rapid și poate pune viața în pericol dacă nu este tratată imediat.

Citeste si…

Termenul „bacterie mâncătoare de carne” este unul folosit mai ales în presă. Medical, este vorba despre o infecție care distruge rapid țesuturile moi. Poate fi provocată de mai multe tipuri de bacterii, nu de una singură. În apa de mare sau în apele salmastre, una dintre cele mai discutate este Vibrio vulnificus, o bacterie care trăiește natural în apele costiere calde.

Cum poate începe infecția

Infecția poate apărea atunci când o rană, chiar una mică, intră în contact cu apă contaminată. Nu este nevoie de o tăietură adâncă. O zgârietură, o iritație după epilat sau ras, o bășică spartă, o rană după o căzătură, o mușcătură de insectă scărpinată, un piercing recent sau un tatuaj proaspăt pot fi suficiente pentru ca bacteriile să pătrundă în piele.

Citeste si…

CDC explică faptul că unele infecții cu Vibrio apar după ce o rană deschisă intră în contact cu ape costiere. Apele cu risc sunt mai ales cele sărate sau salmastre, adică zonele unde apa dulce se amestecă cu apa sărată, cum se întâmplă în estuare sau la gurile de vărsare ale râurilor.

În alte cazuri, infecția poate apărea după consumul de fructe de mare crude sau insuficient gătite, mai ales stridii. Bacteria nu schimbă neapărat mirosul, gustul sau aspectul alimentului, așa că nu poate fi detectată „din ochi”.

Nu este vorba doar despre apa de mare

Mulți asociază aceste infecții cu litoralul, dar medicii atrag atenția că infecțiile severe ale țesuturilor pot apărea și după contact cu ape dulci, lacuri, iazuri sau apă murdară, mai ales dacă există o rană deschisă.

Citeste si…

În apa sărată și salmastră, riscul discutat cel mai des este legat de bacterii din genul Vibrio. În apele dulci, alte bacterii pot provoca infecții grave ale pielii și țesuturilor, inclusiv Aeromonas sau alte microorganisme prezente în mediu.

Important este mesajul practic: dacă ai o rană pe piele, nu intra în apă murdară, stătătoare, foarte caldă sau despre care nu știi dacă este sigură. Iar dacă rana se agravează după înot, nu aștepta să treacă de la sine.

Cine are cel mai mare risc

Oricine poate face o infecție a unei răni după contact cu apă contaminată, dar formele severe apar mai frecvent la persoanele cu imunitate scăzută sau boli cronice.

Citeste si…

Riscul este mai mare la persoanele cu:

  • diabet;
  • boală hepatică, inclusiv ciroză sau hepatite cronice;
  • cancer;
  • tratament cu chimioterapie;
  • tratament imunosupresor;
  • HIV;
  • boală renală cronică;
  • tratament cu medicamente care reduc aciditatea gastrică;
  • intervenții chirurgicale recente;
  • vârstă înaintată;
  • răni care nu se vindecă bine.

CDC menționează că boala hepatică, cancerul, diabetul, HIV, tratamentele imunosupresoare și medicamentele care scad aciditatea gastrică pot crește riscul de infecție și complicații severe.

Pentru aceste persoane, recomandarea trebuie luată mult mai în serios: nu intra în mare, lac sau apă salmastră dacă ai o rană deschisă, chiar dacă pare mică.

Semnele care trebuie să te trimită urgent la medic

O infecție obișnuită a pielii poate evolua lent. Fasceita necrozantă, în schimb, poate avansa în câteva ore. De aceea, cel mai important semn de alarmă este durerea intensă, disproporționată față de aspectul inițial al rănii.

Mergi de urgență la medic dacă, după înot sau contact cu apă, apar:

  • durere puternică în jurul unei răni;
  • roșeață care se extinde rapid;
  • umflare;
  • piele caldă și tensionată;
  • pete violacee, vineții sau închise la culoare;
  • bășici pe piele;
  • secreții din rană;
  • febră;
  • frisoane;
  • stare de rău intensă;
  • amețeală;
  • confuzie;
  • tensiune scăzută;
  • vărsături sau diaree după consum de fructe de mare crude.

CDC listează, pentru infecțiile de rană cu Vibrio, simptome precum febră, roșeață, durere, umflare, căldură locală, modificarea culorii pielii și scurgeri din rană. În formele severe pot apărea leziuni cu bășici, tensiune foarte scăzută și infecție în sânge.

Dacă durerea crește rapid sau rana arată tot mai rău de la o oră la alta, trebuie mers la camera de gardă. În astfel de cazuri, timpul contează enorm.

De ce poate fi atât de gravă fasceita necrozantă

Fasceita necrozantă este o infecție profundă a țesuturilor moi. Ea poate afecta fascia, adică stratul de țesut care învelește mușchii, dar și pielea, grăsimea și alte structuri.

Infecția se poate răspândi foarte repede, iar tratamentul nu înseamnă doar antibiotice. În multe cazuri este nevoie de operație pentru îndepărtarea țesutului mort sau infectat. Uneori sunt necesare mai multe intervenții chirurgicale, iar în cazurile extreme se poate ajunge la amputație.

De aceea, medicii insistă asupra prezentării rapide la spital. O infecție tratată în primele ore poate avea un prognostic mult mai bun decât una ignorată până când apar febra mare, starea de șoc sau distrugerea extinsă a țesuturilor.

Există pericol și în România?

Pentru România, riscul nu trebuie prezentat ca o alertă majoră similară zonelor din Golful Mexic sau coastelor foarte calde din SUA. Nu există, în acest moment, un semnal public larg că litoralul românesc ar avea o problemă comparabilă cu zonele unde infecțiile cu Vibrio vulnificus sunt raportate mai des.

Totuși, riscul nu este zero.

România are litoral la Marea Neagră, iar bacteriile din genul Vibrio pot trăi în ape costiere, mai ales când apa este caldă. În plus, verile foarte fierbinți, valurile de căldură și încălzirea apelor pot crea condiții mai favorabile pentru astfel de bacterii.

Mai important, infecțiile severe ale rănilor nu depind exclusiv de Vibrio vulnificus. Orice apă murdară, caldă, stătătoare sau contaminată poate introduce bacterii în piele, mai ales dacă există o rană.

Așadar, pentru România mesajul corect este acesta: nu este motiv de panică pentru oamenii sănătoși care merg la mare fără răni, dar persoanele cu tăieturi, tatuaje recente, piercinguri, diabet, boală hepatică, cancer sau imunitate scăzută ar trebui să fie prudente.

Dar în Europa?

În Europa, riscul este urmărit mai ales în zonele unde apa devine suficient de caldă pentru bacteriile Vibrio. ECDC are un instrument care monitorizează condițiile de mediu favorabile pentru Vibrio, pe baza temperaturii apei și salinității.

Acest risc este discutat mai ales pentru Marea Baltică, unde în verile foarte calde au fost raportate infecții asociate cu scăldatul. ECDC notează că infecțiile cu specii de Vibrio pot fi grave, în special pentru persoanele imunocompromise, deși apariția generală rămâne redusă.

Pentru sudul Europei și pentru zonele de litoral, inclusiv Marea Mediterană și Marea Neagră, riscul poate crește în perioadele cu apă foarte caldă, mai ales în zonele salmastre, la gurile de vărsare ale râurilor, în lagune, porturi, ape stagnante sau după fenomene meteo extreme.

Cu alte cuvinte, Europa nu este ferită complet. Dar riscul variază mult de la o zonă la alta și rămâne, pentru majoritatea oamenilor sănătoși, mic.

Când nu ar trebui să intri în apă

Evită scăldatul în mare, lacuri, iazuri sau ape salmastre dacă ai:

  • tăieturi;
  • zgârieturi;
  • răni după epilat sau ras;
  • arsuri;
  • bășici sparte;
  • mușcături de insecte scărpinate;
  • tatuaj proaspăt;
  • piercing recent;
  • rană chirurgicală;
  • ulcerații la picioare;
  • răni diabetice;
  • eczemă crăpată sau leziuni care sângerează.

Dacă intrarea în apă nu poate fi evitată, rana trebuie acoperită cu un pansament impermeabil. După contactul cu apa, zona trebuie spălată imediat cu apă curată și săpun.

CDC recomandă evitarea apei sărate sau salmastre când există o rană deschisă și acoperirea rănii cu pansament impermeabil dacă există risc de contact cu apă costieră sau fructe de mare crude.

Ce faci după înot

După ce ai înotat în mare, lac sau iaz, fă duș cu apă curată și săpun. Verifică rănile, zgârieturile și zonele unde pielea este iritată. Dacă ai o rană, curăț-o bine, usuc-o și acoper-o cu pansament curat.

Nu ignora o rană care devine mai dureroasă decât era înainte, se umflă, se înroșește sau capătă o culoare ciudată. O infecție severă poate începe discret, dar evoluează rapid.

Dacă ai diabet, boală hepatică, cancer, imunitate scăzută sau iei tratamente imunosupresoare, pragul pentru consult medical trebuie să fie mai jos. Nu aștepta două-trei zile dacă rana se schimbă vizibil în câteva ore.

Fructele de mare crude, un alt risc

Infecțiile cu Vibrio nu apar doar prin piele. O altă cale importantă este consumul de fructe de mare crude sau insuficient gătite, în special stridii.

CDC recomandă evitarea fructelor de mare crude sau insuficient gătite și prepararea termică a stridiilor și a altor produse de acest tip. Bacteriile Vibrio trăiesc natural în apele costiere și se pot concentra în stridii și alte organisme care filtrează apa.

Pentru persoanele cu boală hepatică, imunitate scăzută, diabet sau cancer, stridiile crude sunt o alegere riscantă. În aceste cazuri, prepararea termică este mult mai sigură.

Ce nu trebuie făcut

Nu intra în apă cu un tatuaj proaspăt, chiar dacă pare „uscat” la suprafață. Pielea încă se vindecă și poate permite pătrunderea bacteriilor.

Nu acoperi o rană cu un pansament obișnuit și apoi intra în mare sau lac. Ai nevoie de pansament impermeabil, iar după ieșirea din apă rana trebuie spălată și schimbat pansamentul.

Nu pune alcool, sare, nisip sau alte soluții improvizate pe o rană care se agravează. Dacă durerea crește rapid sau zona se învinețește, ai nevoie de medic, nu de tratamente de acasă.

Nu lua antibiotice la întâmplare. Infecțiile severe ale țesuturilor au nevoie de evaluare urgentă, analize, tratament intravenos și uneori intervenție chirurgicală.

Cum reduci riscul la mare sau la lac

Cea mai simplă regulă este să nu intri în apă dacă ai pielea lezată. Dacă ai doar o zgârietură foarte mică și decizi totuși să intri, acoperă zona cu pansament impermeabil și spală rana imediat după.

Poartă încălțăminte de apă în zone cu scoici, pietre, stânci, pontoane sau resturi care te pot tăia. Evită apa tulbure, murdară, urât mirositoare sau zonele unde există avertizări sanitare.

Nu consuma fructe de mare crude din surse nesigure. Gătește bine peștele și fructele de mare, mai ales vara.

Persoanele cu boli cronice importante ar trebui să fie mai prudente decât restul populației. Pentru ele, o rană aparent mică poate deveni o poartă de intrare pentru o infecție gravă.

Concluzie

Infecțiile cu „bacterii mâncătoare de carne” sunt rare, dar pot fi devastatoare. Riscul crește când o rană deschisă intră în contact cu ape calde, sărate, salmastre sau contaminate. Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu diabet, boli hepatice, cancer, imunitate scăzută sau tratamente imunosupresoare.

În România, riscul nu pare comparabil cu zonele din SUA unde au fost raportate mai multe cazuri, dar nu este zero, mai ales în perioadele foarte calde și în cazul persoanelor cu răni sau imunitate scăzută. În Europa, autoritățile urmăresc deja condițiile favorabile pentru Vibrio, mai ales în zonele costiere care se încălzesc.

Regula de bază este simplă: nu intra în mare, lac sau iaz cu răni deschise, tatuaje proaspete sau iritații pe piele. Dacă după înot apare durere puternică, roșeață care se extinde, umflare, febră sau modificarea culorii pielii, mergi urgent la medic.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Elena Oceanu
Elena Oceanu
Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.
Follow us on GoogleNews Doctorul zilei whatsapp channel

Citește și:

Ultimele știri

prospecte medicamente
spitale private

Subiecte

Citește și