Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O adolescentă de 15 ani din Oklahoma a ajuns la terapie intensivă fără activitate cerebrală după ce ar fi participat la „Benadryl Challenge”, o provocare virală periculoasă în care tinerii iau doze mari de difenhidramină, un antihistaminic folosit frecvent pentru alergii, în încercarea de a obține halucinații și de a se filma pentru social media.
Leah Presson a suferit convulsii și stop cardiac după supradoză, potrivit familiei sale. Tatăl adolescentei, Richard Presson, a declarat pentru NewsNation că fiica lui se află în stare critică și că medicii nu au mai detectat activitate cerebrală. Cazul a fost relatat și de People, care notează că adolescenta este internată la Integris Health Baptist Medical Center din Oklahoma City.
Tragedia readuce în atenție avertismentele transmise de autoritățile americane încă din 2020. FDA a avertizat că dozele mai mari decât cele recomandate de difenhidramină pot provoca probleme cardiace grave, convulsii, comă sau moarte.
Ce este „Benadryl Challenge”
„Benadryl Challenge” este o provocare apărută pe rețelele sociale, în care adolescenții iau cantități periculoase de difenhidramină, substanța activă din unele medicamente antihistaminice, pentru a provoca halucinații sau o stare de „high”.
În cazul Leah Presson, tatăl ei a spus că adolescenta ar fi încercat provocarea de mai multe ori. Prima dată s-ar fi întâmplat în jurul Crăciunului, iar familia nu ar fi știut, la început, despre amploarea acestui comportament.
Richard Presson a spus că fiica lui își dorea să devină cunoscută pe TikTok și că speră ca povestea ei să îi facă pe alți părinți să vorbească mai deschis cu copiii despre provocările online periculoase.
„Leah a fost o persoană foarte bună și mereu a vrut să fie celebră pe TikTok. Mă doare să îmi văd fiica zăcând fără viață din cauza unei provocări care nu a putut fi oprită”, a spus tatăl adolescentei, potrivit NewsNation.
Medicamentul este sigur când este luat corect, dar supradoza poate fi fatală
Difenhidramina este un antihistaminic de generație veche, folosit în unele țări pentru alergii, rău de mișcare, insomnie ocazională sau simptome de răceală. Problema nu este administrarea corectă, în dozele recomandate, ci consumul intenționat de cantități mari.
La doze mari, difenhidramina poate afecta creierul și inima. Poate provoca somnolență severă, confuzie, delir, halucinații, agitație, retenție urinară, febră, convulsii, tulburări de ritm cardiac, comă și deces.
FDA a transmis încă din 2020 că a primit informații despre adolescenți ajunși la urgență sau decedați după participarea la „Benadryl Challenge”, promovată în clipuri de pe TikTok.
De ce pot apărea convulsii și stop cardiac
Difenhidramina traversează bariera hemato-encefalică și poate afecta sistemul nervos central. În doze terapeutice poate produce somnolență, dar în supradoză poate declanșa agitație severă, delir și convulsii.
În același timp, dozele mari pot interfera cu activitatea electrică a inimii. Pot apărea tulburări de ritm, palpitații, scădere sau creștere bruscă a tensiunii și, în cazuri grave, stop cardiac.
Când creierul nu mai primește oxigen din cauza unui stop cardiac sau a unei crize severe prelungite, poate apărea leziune cerebrală ireversibilă. De aceea, o supradoză aparent „banală” de medicament fără rețetă poate deveni rapid o urgență majoră.
Nu este primul caz legat de această provocare
Cazul Leah Presson nu este izolat. În ultimii ani, mai mulți adolescenți au ajuns la spital după supradoze de difenhidramină, iar unele cazuri au fost fatale.
În iunie 2026, autoritățile din Connecticut au anunțat că trei copii au murit în două luni după supradoze de difenhidramină, în contextul unor îngrijorări legate de provocările de pe social media.
În 2023, un băiat de 13 ani din Ohio a murit după ce ar fi luat mai multe comprimate de difenhidramină în cadrul aceleiași provocări. Cazul a fost intens relatat în presa americană și a dus la noi apeluri pentru avertizarea părinților.
De ce este periculoasă ideea că medicamentele fără rețetă sunt „inofensive”
Unul dintre motivele pentru care astfel de provocări prind la adolescenți este percepția falsă că un medicament disponibil fără rețetă nu poate fi foarte periculos. În realitate, multe medicamente OTC pot deveni toxice în doze mari.
Paracetamolul poate produce insuficiență hepatică în supradoză. Ibuprofenul poate afecta stomacul, rinichii și tensiunea. Antihistaminicele sedative pot afecta creierul și ritmul cardiac. Faptul că un medicament se cumpără ușor nu înseamnă că poate fi luat oricum.
În cazul difenhidraminei, diferența dintre doza recomandată și o doză periculoasă poate deveni dramatică atunci când adolescentul ia mai multe comprimate într-un timp scurt, mai ales fără ca familia să știe.
Ce pot face părinții
Părinții ar trebui să discute direct cu adolescenții despre provocările virale care implică medicamente, alcool, asfixiere, leșin provocat sau alte comportamente riscante. Interdicțiile simple nu sunt întotdeauna suficiente. Copiii trebuie să înțeleagă mecanismul pericolului.
Este important ca medicamentele din casă să fie păstrate în locuri greu accesibile, mai ales dacă există adolescenți vulnerabili, curioși sau atrași de validarea social media. Părinții ar trebui să verifice periodic cantitatea de comprimate din cutii și să nu lase la îndemână blistere sau flacoane mari.
Semnele de alarmă după o posibilă supradoză includ somnolență neobișnuită, confuzie, agitație extremă, halucinații, gură uscată, piele fierbinte, febră, pupile dilatate, palpitații, durere în piept, convulsii sau pierderea conștienței.
În astfel de situații, se sună imediat la 112. Nu se așteaptă „să treacă” și nu se încearcă tratarea acasă.
Ce trebuie să știe adolescenții
Provocările virale sunt gândite să pară spectaculoase, dar cei care le promovează nu arată întotdeauna finalul real: ambulanța, terapia intensivă, convulsiile, coma sau moartea.
Un medicament luat în exces nu produce doar „somnolență puternică” sau „halucinații”. Poate opri inima, poate afecta creierul și poate lăsa urmări ireversibile în câteva minute.
Faptul că alții au făcut provocarea și au supraviețuit nu înseamnă că este sigură. Reacția depinde de doză, greutate, alte medicamente, boli ascunse, ritmul cardiac, deshidratare și rapiditatea cu care se ajunge la spital.
De ce contează și pentru România
Benadryl, ca brand american, nu are peste tot aceeași formulă, iar în unele țări produsele cu denumiri similare pot conține alte antihistaminice. Dar riscul nu ține de numele comercial, ci de substanța activă și de supradoză.
Și în România există antihistaminice, sedative sau combinații pentru răceală și alergii care pot fi periculoase dacă sunt luate în cantități mari. În plus, provocările virale circulă global, fără să țină cont de granițe sau de diferențele dintre medicamente.
Pentru părinții din România, lecția este clară: orice „challenge” care implică pastile trebuie tratat ca o urgență de siguranță, nu ca o glumă de internet. Adolescenții trebuie întrebați ce văd online, ce li se pare amuzant, ce li se pare riscant și ce ar face dacă un prieten le-ar propune o astfel de provocare.
Concluzia
Leah Presson, o adolescentă de 15 ani din Oklahoma, a ajuns în moarte cerebrală după ce ar fi participat la „Benadryl Challenge”, o provocare virală în care tinerii iau doze mari de antihistaminic pentru a obține halucinații.
Cazul ei arată cât de repede se poate transforma un medicament obișnuit într-o urgență fatală atunci când este folosit greșit. Difenhidramina poate fi sigură în dozele recomandate, dar supradoza poate provoca convulsii, aritmii, comă și moarte.
Pentru părinți, mesajul este dur, dar necesar: provocările virale cu medicamente trebuie discutate înainte să apară tragedia. Iar pentru adolescenți, adevărul este simplu: niciun clip, nicio glorie de câteva secunde și niciun „challenge” nu merită să îți riști viața.
