Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un test de sânge dezvoltat în Suedia a detectat mult mai multe cancere de prostată agresive decât testarea PSA folosită în prezent, fără să trimită mai mulți bărbați la investigații inutile. Rezultatele vin dintr-un studiu publicat în Annals of Internal Medicine și coordonat de cercetători de la Karolinska Institutet.
Testul se numește Stockholm3 și combină mai multe informații din sânge cu factori clinici și genetici, nu doar valoarea PSA. În studiul STHLM3-MRI, care a inclus 12.670 de bărbați cu vârste între 50 și 74 de ani, Stockholm3 a detectat 90% dintre cancerele de prostată clinic semnificative. PSA a detectat 74% dintre aceste cazuri, la un prag de 3 ng/ml.
Diferența este importantă deoarece una dintre cele mai mari probleme ale screeningului pentru cancerul de prostată nu este doar depistarea bolii, ci depistarea tumorilor care pot deveni periculoase.
Testul care caută mai mult decât PSA
PSA, sau antigenul specific prostatic, este folosit de zeci de ani pentru evaluarea riscului de cancer de prostată. Testul are însă limite cunoscute. Poate rata unele tumori agresive și poate trimite la biopsii bărbați care nu au cancer sau care au forme cu evoluție lentă.
Nivelul PSA poate crește și din alte motive, inclusiv mărirea benignă a prostatei, infecții, ejaculare recentă sau efort fizic intens, explică Cancer Research UK. Din acest motiv, testarea în masă a rămas controversată.
Stockholm3 încearcă să corecteze această problemă. Testul include PSA, alți biomarkeri, un scor genetic de risc și informații precum vârsta, istoricul familial de cancer de prostată și biopsiile anterioare negative.
Ce au arătat datele din Suedia
Cei 12.670 de bărbați incluși în analiză au fost testați atât cu PSA, cât și cu Stockholm3. Participanții au fost urmăriți timp de doi ani prin registrele naționale de cancer, astfel încât cercetătorii au putut identifica și cazurile ratate la screeningul inițial.
În perioada de urmărire, 443 de bărbați au fost diagnosticați cu un cancer de prostată clinic semnificativ. Stockholm3 a detectat 400 dintre aceste cazuri și a ratat 43. PSA a detectat 327 de cazuri și a ratat 116.
Rata rezultatelor fals pozitive a fost apropiată între cele două metode, 11% pentru Stockholm3 și 10% pentru PSA. Altfel spus, testul suedez a găsit mai multe tumori importante fără să crească vizibil numărul bărbaților trimiși degeaba la investigații suplimentare.
Thorgerdur Palsdottir, cercetătoare la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică de la Karolinska Institutet, spune că „marea provocare în screeningul cancerului de prostată nu este doar să găsim mai multe cazuri, ci să identificăm cancerele cu adevărat periculoase”.
Rezultatele pot redeschide discuția despre screening
Cancerul de prostată este unul dintre cele mai diagnosticate cancere la bărbați, dar nu toate tumorile se comportă la fel. Unele cresc lent și nu pun viața în pericol. Altele sunt agresive și trebuie depistate devreme, când tratamentul are șanse mai mari să controleze boala.
Această diferență a blocat ani la rând introducerea unui program larg de screening în mai multe țări. În Marea Britanie, UK National Screening Committee nu recomandă screening populațional pentru toți bărbații. Comitetul a recomandat recent testare țintită la fiecare doi ani doar pentru bărbații între 45 și 61 de ani care au o variantă patogenă BRCA2 și un istoric familial relevant de cancer de sân, ovarian, pancreatic sau de prostată.
Motivul invocat este riscul ca screeningul pe scară largă, bazat pe PSA, să ducă la supradiagnostic și tratamente inutile. Aceste tratamente pot provoca efecte adverse serioase, inclusiv incontinență urinară și disfuncție erectilă.
Noile date despre Stockholm3 sunt importante tocmai pentru că atacă punctul slab al PSA. Dacă un test poate găsi mai multe cancere agresive fără să crească numărul intervențiilor inutile, balanța dintre beneficii și riscuri s-ar putea schimba.
Ce urmează înainte ca testul să fie folosit pe scară largă
Cercetătorii au subliniat că este nevoie de urmărire pe termen mai lung. Studiul arată că Stockholm3 detectează mai bine cancerele clinic semnificative pe termen scurt, dar nu demonstrează încă dacă folosirea testului reduce mortalitatea prin cancer de prostată.
Această diferență contează mult în screening. Un test poate găsi mai multe tumori, dar întrebarea decisivă este dacă bărbații testați trăiesc mai mult și trec prin mai puține tratamente inutile.
În Marea Britanie, datele ar putea fi analizate în legătură cu studiul TRANSFORM, cel mai amplu studiu britanic dedicat screeningului pentru cancerul de prostată din ultimele decenii. Cercetarea testează metode mai precise de depistare, inclusiv strategii care combină testele de sânge cu imagistica prin rezonanță magnetică.
Semnele care nu trebuie ignorate
Cancerul de prostată poate evolua mult timp fără simptome, mai ales în stadiile timpurii. Când apar, manifestările pot include dificultate la urinare, jet slab, urinări dese, nevoia de a urina noaptea sau senzația că vezica nu s-a golit complet, potrivit NHS.
Aceste simptome nu înseamnă automat cancer. Pot apărea și în mărirea benignă a prostatei, o problemă frecventă după 50 de ani. Totuși, merită discutate cu medicul, mai ales dacă apar brusc, se agravează sau sunt însoțite de sânge în urină ori dureri.
Riscul este mai mare la bărbații peste 50 de ani, la cei cu tată sau frate diagnosticat cu această boală și la bărbații de origine africană. Prostate Cancer UK estimează că unul din opt bărbați din Marea Britanie va primi un diagnostic de cancer de prostată de-a lungul vieții, iar riscul urcă la unul din patru în cazul bărbaților de culoare.
Mesajul pentru pacienți
Studiul nu înseamnă că PSA trebuie abandonat imediat sau că Stockholm3 devine peste noapte noul standard. Înseamnă însă că testele de sânge mai complexe pot schimba modul în care este gândită depistarea cancerului de prostată.
Pentru pacienți, mesajul rămâne pragmatic. Bărbații cu risc crescut ar trebui să discute cu medicul despre testarea PSA, istoricul familial și opțiunile de investigație. Un rezultat PSA modificat nu înseamnă automat cancer, iar un PSA normal nu exclude complet boala.
Pentru sistemele de sănătate, studiul suedez aduce o întrebare greu de ignorat. Dacă depistarea poate deveni mai precisă, screeningul pentru cancerul de prostată ar putea trece de la o strategie brută, bazată pe un singur marker, la una personalizată, în care sunt căutate mai ales tumorile care pun viața în pericol.
