O dietă considerată până acum sănătoasă a stimulat creșterea tumorilor intestinale

Dieta ketogenică a avut efecte opuse în două regiuni apropiate ale intestinului: a accelerat dezvoltarea tumorilor în intestinul subțire, dar a redus formarea lor în colon. Rezultatele au fost obținute la șoareci predispuși genetic la cancer și nu demonstrează că dieta keto provoacă boala la oameni. Studiul contrazice însă ideea că efectele sale asupra tumorilor sunt determinate în primul rând de corpii cetonici.

Dieta ketogenică este promovată pentru slăbit, controlul glicemiei și, uneori, chiar ca posibilă strategie împotriva cancerului.

Principiul ei este reducerea drastică a carbohidraților și creșterea aportului de grăsimi, astfel încât organismul să intre în cetoză și să folosească predominant grăsimile și corpii cetonici drept surse de energie.

Citeste si…

Băutura pe care mulți o consumă zilnic, analizată pentru un posibil risc de cancer colorectal

O nouă cercetare realizată de o echipă de la MIT arată însă cât de diferit poate reacționa organismul la același regim alimentar.

În experimente pe șoareci predispuși genetic la tumori intestinale, dieta ketogenică:

• a favorizat apariția tumorilor în intestinul subțire;
• a redus dezvoltarea tumorilor în colon;
• a produs efectele chiar și atunci când formarea corpilor cetonici a fost modificată experimental.

Rezultatele au fost publicate în revista Nature și relatate pe larg de ScienceAlert și de presa internațională. Cercetarea arată că dieta ketogenică poate avea efecte diferite chiar în două regiuni vecine ale tubului digestiv.

Șoarecii au primit trei tipuri de alimentație

Cercetătorii conduși de biologul și anatomopatologul Omer Yilmaz, de la MIT, au folosit șoareci cu o predispoziție genetică pentru dezvoltarea tumorilor intestinale.

Animalele au primit una dintre trei diete:

• o dietă ketogenică, foarte bogată în grăsimi și foarte săracă în carbohidrați;
• o alimentație standard;
• o dietă bogată în grăsimi și calorii, folosită frecvent în experimente pentru inducerea obezității.

Autorii urmăreau să afle dacă efectul protector observat anterior în cancerul de colon se extinde și asupra altor părți ale intestinului.

Citeste si…

Un nou indiciu pentru depistarea precoce a cancerului colorectal. Ce au observat cercetătorii la majoritatea pacienților

Rezultatul a fost opus celui așteptat.

Șoarecii hrăniți keto au dezvoltat mai multe tumori în intestinul subțire și au avut o supraviețuire mai redusă decât cei din grupul de control.

Rata tumorilor a fost comparabilă sau chiar mai mare decât la animalele hrănite cu dieta hipercalorică folosită pentru inducerea obezității, deși șoarecii keto au rămas supli.

În colon, dieta a avut efectul opus

În aceeași experiență, dieta ketogenică a continuat să reducă formarea tumorilor în colon.

Această diferență este esențială.

Intestinul subțire și colonul sunt părți ale aceluiași sistem digestiv, dar celulele lor:

• au funcții diferite;
• sunt expuse la nutrienți diferiți;
• folosesc sursele de energie în mod diferit;
• au populații distincte de microorganisme;
• răspund diferit la semnalele metabolice.

„Ceea ce poate fi benefic pentru un țesut poate fi dăunător pentru altul”, a explicat Omer Yilmaz, autorul principal al studiului.

Citeste si…

Trei teste noi pot depista cancerul de colon fără colonoscopie, după 45 de ani. Analize simple de sânge și scaun intră în recomandările medicilor

Nu corpii cetonici au produs efectul

Cetoza determină ficatul să producă molecule numite corpi cetonici.

Cea mai cunoscută este beta-hidroxibutiratul, prescurtat BHB.

Mult timp, corpii cetonici au fost considerați principalii candidați pentru explicarea efectelor dietei keto asupra cancerului.

Pentru a verifica ipoteza, cercetătorii au modificat experimental producerea cetonelor:

• au crescut-o în anumite experimente;
• au redus-o sau au eliminat-o în altele;
• au urmărit dacă numărul tumorilor se schimbă.

Rezultatele nu s-au modificat în modul așteptat.

„Nici creșterea, nici eliminarea producției de cetone nu au schimbat dezvoltarea tumorilor intestinale”, a explicat cercetătorul Fangtao Chi.

Autorii au concluzionat că, în acest model, corpii cetonici au fost mai degrabă „spectatori metabolici”, nu cauza principală a efectelor observate.

Citeste si…

Cinci boli digestive „tăcute” care se pot agrava fără să-ți dai seama. Analizele care le depistează din timp

Grăsimile au activat celulele stem intestinale

Mecanismul principal identificat a fost oxidarea acizilor grași, procesul prin care celulele descompun grăsimile pentru a obține energie.

În intestinul subțire, alimentația bogată în grăsimi a activat o familie de proteine numite PPAR.

Aceste proteine reglează gene implicate în:

• folosirea grăsimilor;
• producerea energiei;
• diferențierea celulară;
• inflamație;
• activitatea celulelor stem.

Activarea PPAR a stimulat celulele stem intestinale să se dividă mai rapid.

Celulele stem sunt necesare pentru înlocuirea permanentă a mucoasei intestinale și pentru repararea țesutului după leziuni.

Creșterea activității lor poate avea însă un dezavantaj: cu cât există mai multe diviziuni celulare, cu atât apar mai multe ocazii pentru acumularea mutațiilor și dezvoltarea unei tumori.

„Mai multe celule stem înseamnă o capacitate mai bună de reparare a intestinului subțire, dar dezavantajul este că celulele stem mai active pot duce la formarea tumorilor”, a explicat Yilmaz.

A slăbi nu a protejat animalele de tumori

Una dintre cele mai interesante observații a fost că șoarecii aflați pe dieta ketogenică nu au devenit obezi.

Ei au rămas supli, dar au dezvoltat totuși tumori în intestinul subțire la o rată asemănătoare cu animalele hrănite cu dieta hipercalorică.

Aceasta indică faptul că, cel puțin în experiment, efectul nu a fost determinat doar de:

• excesul ponderal;
• numărul total de calorii;
• rezistența la insulină asociată obezității;
• inflamația produsă de țesutul adipos.

Compoziția dietei și felul în care celulele au metabolizat grăsimile au contat separat de greutatea corporală.

Rezultatul nu înseamnă că slăbitul nu reduce riscul unor cancere la oameni. Obezitatea este un factor de risc bine stabilit pentru numeroase tipuri de cancer.

El arată doar că menținerea unei greutăți mici nu garantează că orice regim folosit pentru slăbit are aceleași efecte în toate țesuturile.

Studiul contrazice parțial o cercetare din 2022

O cercetare publicată în 2022 tot în Nature a arătat că dieta ketogenică poate încetini dezvoltarea cancerului colorectal la șoareci.

Autorii acelui studiu au atribuit o parte importantă a efectului beta-hidroxibutiratului.

BHB ar fi activat un receptor celular și ar fi determinat celulele tumorale din colon să își încetinească diviziunea.

Noua cercetare nu contestă neapărat observația că dieta keto poate reduce tumorile colonului în anumite modele.

Contestă însă explicația potrivit căreia corpii cetonici sunt neapărat factorul principal.

În noile experimente, atât efectul protector din colon, cât și cel favorabil tumorilor din intestinul subțire au părut să depindă mai mult de metabolizarea grăsimilor decât de nivelul BHB.

Dieta ketogenică nu este același lucru cu suplimentele cu cetone

Rezultatele fac și o distincție importantă între:

• dieta ketogenică;
• administrarea unor suplimente cu cetone;
• creșterea BHB în sânge.

Dieta keto modifică simultan numeroși factori:

• reduce carbohidrații;
• crește mult grăsimile;
• schimbă aportul de fibre;
• modifică hormonii metabolici;
• influențează microbiomul;
• schimbă combustibilul folosit de celule;
• produce cetone.

Un supliment cu cetone crește anumite molecule în sânge, dar nu reproduce automat toate aceste schimbări.

Dacă efectele observate au fost provocate de arderea grăsimilor în țesuturile intestinale, simpla creștere a BHB nu ar trebui să producă în mod obligatoriu același risc sau același beneficiu.

Studiul a fost făcut pe șoareci predispuși genetic

Cea mai importantă limită este că experimentele nu au fost realizate pe oameni.

Animalele aveau o mutație care le predispunea puternic la apariția tumorilor intestinale.

Situația umană cea mai apropiată este polipoza adenomatoasă familială, o boală genetică rară în care apar numeroși polipi în colon și, uneori, în alte regiuni digestive.

Persoanele cu această afecțiune au un risc extrem de mare de cancer colorectal dacă nu sunt monitorizate și tratate.

Rezultatele nu pot fi transferate direct la:

• oamenii sănătoși;
• persoanele care țin keto pentru câteva săptămâni;
• pacienții cu alte predispoziții genetice;
• toate formele de cancer;
• toate versiunile dietei ketogenice.

Modelul experimental arată un mecanism posibil, nu o estimare a riscului pentru populația generală.

Nu știm dacă dieta keto crește riscul de cancer la oameni

Studiul nu demonstrează că o persoană care urmează dieta ketogenică va dezvolta cancer în intestinul subțire.

Pentru o asemenea concluzie ar fi necesare:

• studii observaționale mari;
• urmărirea oamenilor timp de mulți ani;
• măsurarea exactă a alimentației;
• confirmarea cetozei;
• diferențierea tipurilor de grăsimi;
• controlul greutății, fumatului și antecedentelor genetice;
• studii clinice, acolo unde sunt etic posibile.

Cancerul intestinului subțire este rar, iar identificarea influenței unei diete ar necesita un număr foarte mare de participanți.

Deocamdată, rezultatele sunt preclinice și trebuie privite ca un avertisment împotriva simplificărilor, nu ca o dovadă că dieta keto provoacă boala.

„Cancerul se hrănește cu zahăr” este o explicație incompletă

Una dintre ideile folosite pentru promovarea dietei keto în oncologie este că eliminarea carbohidraților ar „înfometa” tumorile.

Multe celule canceroase consumă cantități mari de glucoză, fenomen cunoscut drept efectul Warburg.

Dar organismul nu poate fi privat complet de glucoză.

Chiar și fără carbohidrați alimentari, ficatul produce glucoză prin gluconeogeneză, folosind:

• aminoacizi;
• lactat;
• glicerol.

În plus, tumorile nu au toate același metabolism.

Unele pot folosi:

• glucoză;
• grăsimi;
• glutamină;
• lactat;
• cetone;
• alte surse de energie.

Cancerul nu este o singură boală metabolică, iar eliminarea unui nutrient nu garantează oprirea dezvoltării lui.

Dieta poate avea efecte diferite în funcție de cancer

Rezultatele studiilor preclinice privind dieta ketogenică sunt neuniforme.

În anumite modele, regimul a:

• încetinit creșterea tumorilor;
• îmbunătățit răspunsul la unele tratamente;
• redus insulina și glicemia;
• modificat mediul tumoral.

În altele, a:

• favorizat anumite tumori;
• produs pierdere musculară;
• agravat starea nutrițională;
• furnizat acizi grași pe care unele celule canceroase îi pot utiliza.

Efectul poate depinde de:

• organ;
• mutațiile tumorii;
• stadiul bolii;
• tratamentul oncologic;
• tipurile de grăsime;
• aportul de proteine;
• starea nutrițională a pacientului.

Din acest motiv, dieta ketogenică nu poate fi prezentată drept tratament universal împotriva cancerului. Dovezile la oameni rămân limitate, iar răspunsul diferă în funcție de tipul tumorii.

Pacienții oncologici nu ar trebui să înceapă dieta singuri

O persoană cu cancer poate fi vulnerabilă la:

• scădere involuntară în greutate;
• pierderea masei musculare;
• deficit de proteine;
• greață;
• lipsa apetitului;
• diaree sau constipație;
• modificări ale gustului;
• deficite de vitamine și minerale.

O dietă foarte restrictivă poate agrava aceste probleme.

Pentru un pacient oncologic, menținerea greutății și a masei musculare poate fi esențială pentru:

• tolerarea chimioterapiei;
• recuperarea după operație;
• reducerea infecțiilor;
• menținerea autonomiei;
• continuarea tratamentului.

Orice dietă ketogenică utilizată în timpul tratamentului trebuie discutată cu oncologul și cu un dietetician specializat în oncologie.

Ea nu trebuie folosită în locul:

• intervenției chirurgicale;
• chimioterapiei;
• radioterapiei;
• imunoterapiei;
• tratamentelor țintite.

Contează și ce fel de grăsimi sunt consumate

Nu există o singură dietă keto.

Unele variante se bazează predominant pe:

• unt;
• smântână;
• brânzeturi grase;
• carne procesată;
• bacon;
• ulei de cocos;
• produse ultraprocesate cu puțini carbohidrați.

Altele includ mai multe:

• ulei de măsline;
• pește;
• avocado;
• nuci;
• semințe;
• legume sărace în amidon.

Efectele metabolice ale unei diete bogate în grăsimi saturate și carne procesată pot fi diferite de cele ale unei alimentații bazate predominant pe grăsimi nesaturate.

Studiul pe animale nu permite stabilirea unui meniu ketogenic „sigur” din punct de vedere oncologic.

Arată doar că procentul mare de grăsimi și oxidarea lor pot influența activitatea celulelor stem intestinale.

Lipsa fibrelor poate fi o problemă separată

Multe versiuni ale dietei keto reduc:

• fructele;
• leguminoasele;
• cerealele integrale;
• unele legume;
• aportul total de fibre.

Fibrele sunt fermentate de bacteriile colonului și produc acizi grași cu lanț scurt, precum butiratul, care contribuie la sănătatea mucoasei intestinale.

Un aport foarte mic poate favoriza:

• constipația;
• scăderea diversității microbiomului;
• reducerea producției de butirat;
• modificarea stratului protector de mucus.

O dietă ketogenică bine planificată poate include legume, semințe și nuci, dar atingerea unui aport suficient de fibre poate fi dificilă.

Cine trebuie să fie deosebit de prudent

Dieta keto nu trebuie începută fără recomandare medicală de persoanele care au:

• polipoză adenomatoasă familială;
• antecedente de cancer intestinal;
• numeroși polipi;
• boli hepatice;
• boli pancreatice;
• tulburări de metabolizare a grăsimilor;
• boală renală;
• sarcină;
• istoric de tulburări alimentare;
• tratamente oncologice;
• scădere involuntară în greutate.

Persoanele cu polipoză familială necesită supraveghere endoscopică specializată și nu trebuie să considere dieta un substitut pentru monitorizare sau intervențiile preventive.

Pentru epilepsie, situația este diferită

Dieta ketogenică a fost dezvoltată ca tratament pentru anumite forme de epilepsie, mai ales la copii care nu răspund suficient la medicamente.

În acest context este o intervenție medicală:

• calculată precis;
• monitorizată de o echipă;
• adaptată necesarului de creștere;
• urmărită prin analize;
• ajustată pentru prevenirea deficitelor.

Beneficiile demonstrate în epilepsie nu înseamnă că dieta este potrivită pentru prevenirea cancerului sau pentru slăbit fără supraveghere.

Raportul dintre beneficii și riscuri depinde de motivul pentru care este folosită.

Ce arată, de fapt, studiul

Noua cercetare nu demonstrează că dieta ketogenică provoacă tumori la oameni.

Ea arată că, într-un model genetic de cancer intestinal la șoareci:

• dieta a favorizat tumorile intestinului subțire;
• a redus tumorile din colon;
• efectele nu au fost controlate în primul rând de corpii cetonici;
• metabolizarea grăsimilor a activat proteinele PPAR;
• celulele stem din intestinul subțire s-au multiplicat mai rapid;
• greutatea corporală redusă nu a împiedicat formarea tumorilor.

Mesajul principal nu este că orice persoană trebuie să renunțe imediat la dieta keto.

Este că efectele unei diete nu pot fi generalizate de la un organ la altul și nici de la un tip de cancer la toate celelalte.

Cetoza nu înseamnă automat protecție împotriva cancerului, iar reducerea zahărului nu „înfometează” în mod simplu și universal tumorile.

Până la apariția studiilor pe oameni, dieta ketogenică nu trebuie promovată drept metodă de prevenire sau tratament oncologic.