Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Câți ani ai în buletin nu spun întotdeauna întreaga poveste. Două persoane născute în aceeași zi pot avea organisme care îmbătrânesc în ritmuri foarte diferite. Una poate rămâne sănătoasă și activă la 70 de ani, în timp ce cealaltă dezvoltă boli cronice cu mult înainte.
Acesta este motivul pentru care cercetătorii încearcă de ani de zile să măsoare nu doar vârsta cronologică, ci și vârsta biologică – starea reală a organismului și viteza cu care acesta îmbătrânește.
Acum, o echipă internațională de cercetători a dezvoltat un nou instrument care ar putea schimba modul în care este studiat procesul de îmbătrânire. Noul „ceas biologic”, descris într-un studiu publicat în revista Nature, nu se bazează pe modificările ADN-ului, ci pe activitatea genelor și reușește să estimeze riscul de mortalitate și să identifice semnele unor boli cronice.
Nu spune ziua în care vei muri, dar poate arăta cât de repede îmbătrânești
Titlurile despre un „ceas care prezice moartea” pot suna spectaculos, însă cercetătorii subliniază că noua metodă nu poate spune exact câți ani sau câte zile mai are de trăit o persoană.
Ce poate face este să estimeze unde se află organismul pe traseul biologic al vieții și dacă procesul de îmbătrânire este mai rapid sau mai lent decât ar fi de așteptat.
„Îmbătrânirea și intervențiile care influențează sănătatea și mortalitatea modifică organismul în moduri pe care încă nu le înțelegem complet”, au explicat autorii în studiul publicat în Nature.
Practic, cercetătorii au dezvoltat un biomarker capabil să urmărească schimbările moleculare asociate cu îmbătrânirea și cu riscul de deces.
Cum funcționează noul ceas biologic
Majoritatea ceasurilor biologice dezvoltate în ultimii ani sunt bazate pe epigenetică, adică pe modificările chimice care apar pe ADN odată cu înaintarea în vârstă.
Noul sistem folosește însă o abordare diferită.
Este un așa-numit „ceas transcriptomic”, care analizează moleculele de ARN implicate în transformarea informației genetice în proteine.
Cu alte cuvinte, cercetătorii nu urmăresc doar genele pe care le avem, ci și cât de active sunt acestea la un anumit moment.
Activitatea genelor se modifică pe măsură ce îmbătrânim, iar aceste schimbări lasă o adevărată amprentă biologică.
Studiul a analizat peste 11.000 de probe
Pentru a construi noul model, cercetătorii au analizat peste 11.000 de probe provenite de la patru specii diferite de mamifere:
-
oameni;
-
șoareci;
-
șobolani;
-
macaci.
Au fost comparate numeroase țesuturi și organe pentru a identifica semnături moleculare comune ale îmbătrânirii.
Rezultatele au arătat că anumite gene asociate cu regenerarea țesuturilor, repararea rănilor și diviziunea celulară sănătoasă sunt legate de o îmbătrânire biologică mai lentă.
În schimb, genele asociate cu inflamația cronică și moartea celulară au fost corelate cu o îmbătrânire accelerată.
Inflamația apare din nou printre principalii „vinovați”
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este legată de inflamație.
De ani de zile, cercetătorii suspectează că inflamația cronică de intensitate redusă contribuie la procesul de îmbătrânire și la apariția bolilor asociate vârstei.
Noul ceas biologic a confirmat încă o dată această ipoteză.
Persoanele și animalele cu semnale genetice asociate inflamației prezentau o vârstă biologică mai mare și un risc mai ridicat de mortalitate.
Acest fenomen este atât de frecvent încât specialiștii au introdus deja termenul de „inflammaging”, o combinație între inflamație și îmbătrânire.
A detectat semnele bolilor cronice
Un alt aspect care a atras atenția cercetătorilor este faptul că noul model a reușit să identifice semnături moleculare asociate unor boli cronice.
Atunci când a fost testat pe modele animale cu diverse afecțiuni și pe probe umane provenite de la pacienți, algoritmul a detectat modificări caracteristice proceselor patologice.
Cu alte cuvinte, sistemul nu măsoară doar trecerea timpului, ci și impactul pe care bolile îl au asupra organismului.
Acest lucru ar putea transforma noul ceas într-un instrument valoros pentru cercetarea medicală.
De ce este important pentru medicina viitorului
Cercetătorii cred că una dintre cele mai promițătoare utilizări ale noii tehnologii va fi testarea tratamentelor și a intervențiilor anti-îmbătrânire.
În prezent, pentru a demonstra că o dietă, un medicament sau un program de exerciții încetinește îmbătrânirea sunt necesari ani de urmărire și studii costisitoare.
Un biomarker care măsoară rapid viteza îmbătrânirii ar putea accelera semnificativ aceste cercetări.
Practic, oamenii de știință ar putea observa în câteva luni dacă o intervenție produce schimbări biologice favorabile, fără să aștepte zeci de ani pentru rezultate definitive.
Genele îmbătrânesc surprinzător de asemănător la oameni și animale
Poate cea mai surprinzătoare descoperire a fost faptul că semnăturile genetice ale îmbătrânirii au fost remarcabil de asemănătoare la toate cele patru specii studiate.
„Aceleași gene sunt asociate cu îmbătrânirea atât în ficatul și inima șobolanilor, cât și în cele ale oamenilor”, a explicat Alexander Tyshkovskiy, bioinformatician la Harvard Medical School și autor principal al studiului, într-un interviu pentru Scientific American.
Această similitudine sugerează că mecanismele fundamentale ale îmbătrânirii sunt mult mai conservate în natură decât se credea anterior.
Putem influența viteza cu care îmbătrânim?
Vestea bună este că vârsta biologică nu este complet predeterminată.
Numeroase studii au arătat că alimentația, activitatea fizică, somnul și controlul bolilor cronice influențează ritmul îmbătrânirii.
La polul opus, fumatul, poluarea, sedentarismul, obezitatea și inflamația cronică sunt asociate cu o accelerare a acestui proces.
Noul ceas biologic nu schimbă aceste concluzii, dar oferă cercetătorilor un instrument mai precis pentru a măsura efectele lor.
Ce urmează
Autorii studiului subliniază că tehnologia se află încă într-o etapă de dezvoltare și trebuie testată pe populații umane mai diverse.
De asemenea, rămâne neclar dacă semnăturile genetice identificate sunt cauza îmbătrânirii sau doar o consecință a acesteia.
Chiar și așa, specialiștii consideră că noul ceas transcriptomic reprezintă unul dintre cele mai promițătoare instrumente dezvoltate în ultimii ani pentru studiul longevității.
Nu poate spune cu exactitate când va muri cineva, dar ar putea ajuta medicina să răspundă unei întrebări la fel de importante: de ce unii oameni îmbătrânesc mai repede decât alții și cum poate fi încetinit acest proces.
