Din cuprinsul articolului
România ocupă primul loc în Europa la obezitate în rândul adulților. Specialiștii avertizează că stigma și lipsa de empatie întârzie diagnosticul și tratamentul unei boli cronice asociate cu diabet, cancer și boli cardiovasculare.
România ocupă primul loc în Europa în ceea ce privește prevalența estimată a obezității la adulți. Potrivit datelor Global Obesity Observatory, aproximativ 35% dintre adulții români trăiesc cu această boală cronică, însă percepția publică rămâne dominată de prejudecăți și ideea falsă că obezitatea ar fi doar rezultatul lipsei de voință.
Specialiștii atrag atenția că obezitatea este o boală complexă, cronică, progresivă și recidivantă, influențată de factori genetici, metabolici, hormonali, psihologici și de mediu. Cu toate acestea, mulți pacienți continuă să fie judecați, stigmatizați și marginalizați.

Stigma obezității întârzie tratamentul și agravează boala
Consecințele stigmatizării sunt profunde și afectează direct sănătatea fizică și psihică a pacienților. Rușinea, vinovăția și presiunea socială îi determină pe mulți să evite consultul medical, să se izoleze și să piardă încrederea în sistemul medical.
„Obezitatea este o boală cronică, progresivă și recidivantă, nu o alegere personală și nici rezultatul lipsei de disciplină. Din păcate, stigmatizarea pacienților rămâne una dintre cele mai mari bariere în accesul la tratament”, declară Conf. Dr. Laura Mihalache, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice și președinte al Asociației Române pentru Studiul Obezității.
Potrivit specialiștilor, obezitatea are legături directe cu dezechilibre metabolice importante, precum rezistența la insulină sau modificările hormonilor care controlează foamea și sațietatea, precum leptina și grelina.
În plus, stresul cronic, anxietatea, depresia și tulburările emoționale pot influența alimentația și metabolismul.

Obezitatea, asociată cu peste 200 de boli cronice
Medicii avertizează că obezitatea severă nu este doar o problemă estetică, ci o afecțiune care afectează întregul organism și crește riscul unor boli grave.
„Obezitatea severă nu este doar o problemă estetică, ci o boală care afectează întregul organism și crește semnificativ riscul de diabet, boli cardiovasculare, anumite forme de cancer și reducerea speranței de viață”, explică Prof. Dr. Cătălin Copăescu, medic primar chirurgie generală și președinte al Societății Române de Chirurgie Metabolică.
Obezitatea este asociată cu peste 200 de boli cronice netransmisibile, printre care diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare, afecțiunile hepatice și cel puțin 13 tipuri de cancer, inclusiv cancer de sân, colon, rinichi, ficat sau pancreas.
Specialiștii avertizează că, în următorii ani, obezitatea ar putea deveni principalul factor de risc pentru anumite forme de cancer, depășind chiar și fumatul.

Tratamentul obezității trebuie să fie complex și personalizat
Experții susțin că simplificarea problemei prin recomandări de tipul „mănâncă mai puțin și fă sport” este greșită și periculoasă. Tratamentul eficient presupune o abordare multidisciplinară care include evaluare medicală, nutriție, suport psihologic și, în anumite cazuri, intervenție chirurgicală.
„Nu putem trata obezitatea doar prin liste de alimente permise și interzise. În spatele fiecărui pacient există oboseală, rușine, vinovăție, istorii personale și mecanisme emoționale profunde”, subliniază Dr. Ruxandra Pleșea, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.
Psihoterapeutul Cristina Gabriela Fedorovici spune că stigma socială agravează și mai mult suferința persoanelor cu obezitate.
„Mulți oameni care trăiesc cu obezitate nu duc doar o luptă cu mâncarea, ci și cu rușinea, vinovăția și sentimentul că nu sunt suficient de buni. Iar stigma nu ajută omul să se schimbe. Din contră, îl face să se ascundă și să piardă încrederea că poate reuși”, explică aceasta.

Răzvan Popescu: „Un gras trebuie să lupte de două ori mai mult să fie acceptat”
Omul de radio Răzvan Popescu a vorbit deschis despre experiența sa de aproape 25 de ani în lupta cu obezitatea și despre impactul stigmei sociale asupra persoanelor supraponderale.
După ani întregi de încercări și frustrări, acesta a decis că operația bariatrică reprezintă cea mai bună soluție pentru el.
„Un gras trebuie să lupte de două ori mai mult să fie acceptat într-un grup. Un gras trebuie să fie simpatic. Oamenii trebuie să lucreze la empatia lor vizavi de persoanele cu probleme. Grăsimea îți aduce multe frustrări”, a mărturisit acesta.
Răzvan Popescu spune că evita să mănânce anumite alimente în public de teama comentariilor și a umilinței.
„Eu evitam mereu să mănânc o shaorma în public, deși aș fi vrut. Pentru că poți să auzi: «Ia uite la nesimțitul ăla care mănâncă ca un porc». Glumele despre grași le știam pe toate. La un moment dat devin seci, repetitive și proaste.”
Educație, empatie și acces la tratament
În acest context, Asociația Împreună Împotriva Obezității a organizat evenimentul „Obezitatea: între mit și realitate”, dedicat jurnaliștilor, creatorilor de conținut și profesioniștilor din sănătate.
Sub tema „Obezitatea: dincolo de voință. Stigmat, emoții și schimbare comportamentală”, specialiști în chirurgie metabolică, nutriție și psihoterapie au discutat despre nevoia urgentă de educație publică, prevenție și acces real la tratament.
„Pacienții cu obezitate nu au nevoie de judecată, ci de acces la tratament și respect. Când vorbim greșit despre obezitate, contribuim direct la suferința lor”, a declarat Lorenzo Radu, președintele Asociației Împreună Împotriva Obezității.
Mesajul transmis de specialiști este clar: obezitatea nu este despre lipsă de voință, ci despre sănătate, iar pacienții au nevoie de sprijin, empatie și tratament corect, nu de judecată.



