Sistemul alimentar globalizat nu oferă dietele necesare oamenilor pentru o viață sănătoasă, dar contribuie la creșterea ratei de obezitate și la excesul de greutate în special în statele care importă majoritatea alimentelor, a menționat directorul general al FAO, José Graziano da Silva, potrivit unui comunicat de presă.
„Din păcate, mărfurile și hrana industrializată ieftină sunt mult mai ușor de comercializat la nivel internațional”, a spus Graziano da Silva, adresându-se participanților la un atelier tehnic privind siguranța alimentară și alimentația sănătoasă, organizat de Academia Pontificală de Științe a Vaticanului.
Problema accelerează în statele insulare mici în curs de dezvoltare din Pacific, care trebuie să importe cea mai mare parte a alimentelor lor, având rate de obezitate variind de la 30 la sută și mai mult în Fiji la 80 la sută în rândul femeilor din Samoa Americană.
În cel puțin 10 țări insulare din Pacific, mai mult de 50% (și până la 90%) din populație sunt supraponderali. Consumul excesiv al alimentelor industrializate din import bogate în sare, sodiu, zahăr și grăsimi trans este principalul vinovat de această situație.
Estimările indică faptul că în prezent, la nivel global există peste 2,6 miliarde de persoane supraponderale iar prevalența obezității a crescut de la 11,7% în 2012 la 13,2% în 2016.
Dacă nu vom adopta acțiuni urgente pentru a opri creșterea ratelor de obezitate, în curând vom avea mai mulți oameni obezi decât subnutriți în lume, a spus Graziano da Silva. „Există mai mulți factori care conduc la această pandemie globală a obezității. Dietele nesănătoase sunt printre cei mai semnificativi factori.”
El a subliniat disponibilitatea și accesibilitatea crescută a tipurilor de alimente care sunt foarte bogate în grăsimi, zahăr și sare, ale căror vânzări au fost stimulate de un marketing intensiv și de publicitate.
„Alimentele nesănătoase de tip fast-food sunt cel mai bun exemplu în acest sens. Acest tip de mâncare este mai ieftin și mai ușor de accesat și pregătit decât alimentele proaspete, în special pentru persoanele sărace din zonele urbane”, a declarat Graziano, menționând că atunci când resursele pentru hrană devin limitate, oamenii aleg alimente mai puțin costisitoare, care au adesea o densitate calorică mare și un nivel scăzut de nutrienți.
Consumul acestor alimente ieftine este totuși la un cost ridicat pentru societate, cu obezitatea ca factor de risc pentru multe boli non-transmisibile, cum ar fi bolile cardiace, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat și unele forme de cancer.
Acțiuni publice, comportamentul consumatorilor
„Statele ar trebui să aibă legi care să protejeze dietele sănătoase și locale și să încurajeze sectorul privat să producă alimente sănătoase”, a declarat Graziano da Silva. Acestea ar putea include taxe pe produsele alimentare nesănătoase; etichetarea clară și informativă a produselor; restricționarea publicității pentru copii la alimentele nesănătoase; și o reducere a nivelurilor de sare și zahăr utilizate pentru producerea alimentelor sau chiar interzicerea utilizării unor ingrediente cum ar fi grasimile trans.
Guvernele ar trebui, de asemenea, să încurajeze diversificarea alimentelor și să faciliteze accesul pe piață pentru produsele locale provenite din fermele de familie, de exemplu programele de alimentație școlară care leagă producția locală de mesele școlare, stimulând astfel economia locală, promovând în același timp o dietă sănătoasă pentru copii.
Directorul general al FAO a mai spus că acordurile comerciale trebuie să fie concepute astfel încât costurile pentru producerea alimentelor locale să fie mai mici, reducând în același timp afluxul de alimente ieftine, importate, bogate în grăsimi, zahăr și sare.
El a subliniat, de asemenea, importanța educației, inclusiv programele școlare care îi învață pe copii despre preparatele sănătoase și alegerile sănătoase ale alimentelor, precum și un acces sporit a consumatorilor la informație pentru a promova conștientizarea și alegerile dietice mai sănătoase.
