Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Când vine vorba despre demență, cei mai mulți oameni se gândesc la vârstă, genetică sau boli pe care nu le pot controla. Un nou val de cercetări mută însă atenția spre un factor mult mai concret și, cel puțin parțial, modificabil: consumul mare de alcool.
O analiză publicată în jurnalul științific Addiction arată că alcoolul ar trebui privit ca una dintre cauzele importante ale deteriorării sănătății pe termen lung, inclusiv la nivelul creierului. Autorii notează că afectarea cerebrală produsă de consumul mare de alcool se poate ameliora parțial după o perioadă lungă de abstinență, dar riscul de demență poate persista.
Una dintre cele mai puternice observații vine dintr-un studiu amplu realizat în Franța, publicat în The Lancet Public Health. Cercetarea a analizat peste un milion de adulți diagnosticați cu demență și a arătat că tulburările legate de consumul de alcool au fost un factor major de risc pentru toate tipurile de demență, în special pentru demența cu debut înainte de 65 de ani.
Ce înseamnă „consum mare” de alcool
Pentru mulți oameni, consumul problematic nu înseamnă neapărat dependență vizibilă sau băut zilnic. Poate însemna și episoade repetate de băut excesiv, mai ales în weekend, la petreceri sau în perioade de stres.
CDC definește consumul mare de alcool ca opt sau mai multe băuturi pe săptămână pentru femei și 15 sau mai multe băuturi pe săptămână pentru bărbați. Consumul episodic excesiv înseamnă patru sau mai multe băuturi pentru femei ori cinci sau mai multe pentru bărbați la o singură ocazie.
NIAAA folosește praguri similare și include în categoria consumului mare atât episoadele de binge drinking, cât și consumul repetat peste limitele considerate cu risc mai mic.
De ce alcoolul poate accelera declinul creierului
Alcoolul poate afecta creierul prin mai multe mecanisme. Consumul mare și repetat poate produce inflamație, stres oxidativ, leziuni ale celulelor nervoase și scăderea volumului cerebral. Poate afecta memoria, atenția, capacitatea de planificare și controlul impulsurilor.
O analiză publicată în 2020 despre legătura dintre alcool și demență arată că un consum ridicat, peste 14 unități de alcool pe săptămână, este asociat cu risc crescut de demență, reducerea volumului cerebral și semne de afectare la imagistica prin rezonanță magnetică.
Alcoolul afectează și vasele de sânge, tensiunea arterială, ritmul cardiac, ficatul, somnul și metabolismul. Toate acestea contează pentru creier. Demența vasculară, de exemplu, apare când fluxul de sânge către creier este afectat, iar alcoolul poate contribui indirect la acest proces prin hipertensiune, aritmii, accidente vasculare cerebrale sau boli cardiovasculare.
De ce debutul precoce este atât de îngrijorător
Demența cu debut precoce este demența diagnosticată înainte de 65 de ani. Este mai rară decât demența apărută la vârste înaintate, dar are un impact devastator: afectează oameni încă activi profesional, părinți, persoane aflate în mijlocul vieții sociale și familiale.
Studiul francez a arătat că tulburările legate de alcool au fost asociate mai puternic cu demența cu debut precoce decât cu demența apărută mai târziu. Autorii au concluzionat că screeningul pentru consum mare de alcool ar trebui să facă parte din îngrijirea medicală obișnuită, iar intervenția sau tratamentul ar trebui oferite atunci când este nevoie.
Această concluzie schimbă felul în care ar trebui privită prevenția. Nu vorbim doar despre riscul de ciroză sau accidente. Vorbim despre riscul ca un obicei social normalizat să afecteze creierul cu ani sau decenii mai devreme decât se credea.
Unele schimbări pot fi parțial reversibile
Vestea importantă este că renunțarea sau reducerea consumului poate conta. Afectarea produsă de alcool nu este întotdeauna complet ireversibilă, mai ales dacă intervenția apare înainte de distrugeri severe.
Cleveland Clinic explică faptul că demența legată de alcool apare după ani de consum mare, iar oprirea alcoolului este cea mai importantă parte a tratamentului. Spre deosebire de alte forme de demență, această afectare nu continuă neapărat să se agraveze dacă persoana reușește să oprească băutul și primește îngrijire adecvată.
Asta nu înseamnă că recuperarea este garantată sau completă. Dar înseamnă că reducerea alcoolului nu este o măsură simbolică. Poate schimba traiectoria creierului, mai ales când este făcută la timp.
Alcoolul nu afectează doar memoria
Un mit frecvent este că demența înseamnă doar uitare. În realitate, alcoolul poate afecta mai întâi alte zone ale funcționării mentale: atenția, viteza de reacție, controlul emoțiilor, orientarea, judecata, somnul și capacitatea de a lua decizii.
Persoana poate deveni mai impulsivă, mai iritabilă, mai dezorganizată sau mai puțin capabilă să își gestioneze activitățile zilnice. Aceste schimbări pot fi puse pe seama stresului, oboselii sau vârstei, dar atunci când apar pe fondul consumului mare de alcool, merită evaluate.
Alcoolul poate produce și deficit de tiamină, adică vitamina B1, o problemă asociată cu afectări neurologice severe, inclusiv sindrom Wernicke-Korsakoff. De aceea, persoanele cu consum cronic mare trebuie evaluate medical, nu doar sfătuite generic „să bea mai puțin”.
Ce ar trebui să faci dacă bei mai mult decât crezi
Primul pas este un inventar sincer. Câte zile pe săptămână bei? Câte pahare la o ocazie? Cât de des bei ca să adormi, să reduci anxietatea sau să faci față stresului? Ai încercat să reduci și nu ai reușit? Ai episoade în care nu îți amintești clar ce s-a întâmplat?
Dacă răspunsurile ridică semne de întrebare, discuția cu medicul este importantă. Reducerea consumului trebuie făcută atent, mai ales dacă există dependență fizică. Oprirea bruscă a alcoolului poate fi periculoasă la persoanele care beau mult și de mult timp, deoarece poate provoca sevraj sever, convulsii sau delirium tremens. În aceste cazuri, scăderea trebuie făcută cu ajutor medical.
Pentru cei care nu au dependență, dar au un tipar de consum excesiv, primele schimbări pot fi simple: zile fără alcool în fiecare săptămână, reducerea cantității la o ocazie, alternarea cu apă, evitarea băutului pe stomacul gol, renunțarea la alcool ca metodă de somn sau calmare și cererea de sprijin când controlul devine dificil.
Ce protejează creierul pe lângă reducerea alcoolului
Reducerea alcoolului este doar o parte din prevenția demenței. Creierul are nevoie și de somn bun, activitate fizică, controlul tensiunii arteriale, tratamentul diabetului, alimentație echilibrată, relații sociale și stimulare cognitivă.
Comisia Lancet privind prevenția demenței a arătat că o parte importantă dintre cazuri ar putea fi întârziate sau prevenite prin abordarea factorilor de risc modificabili, inclusiv consumul excesiv de alcool, hipertensiunea, fumatul, izolarea socială, obezitatea, diabetul, sedentarismul și pierderea auzului.
Cu alte cuvinte, nu există o singură măsură care „salvează” creierul. Dar alcoolul este una dintre zonele în care schimbarea poate fi rapidă, clară și cu beneficii pentru mai multe organe în același timp.
Concluzia
Consumul mare de alcool nu este doar o problemă pentru ficat. Datele tot mai consistente arată că poate fi una dintre cele mai importante amenințări evitabile pentru creier, mai ales când vine vorba despre demența cu debut înainte de 65 de ani.
Studiile nu spun că orice pahar de alcool duce la demență. Spun însă că băutul mult, repetat, ani la rând, poate accelera afectarea creierului și poate tripla riscul în anumite populații. Partea importantă este că acest risc poate fi redus.
Pentru creier, una dintre cele mai bune decizii pe termen lung poate fi și una dintre cele mai incomode: să îți privești sincer consumul de alcool și să îl reduci înainte ca primele semne să devină imposibil de ignorat.
