Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Demența afectează milioane de oameni la nivel mondial, iar boala Alzheimer este cea mai frecventă formă. Deși nu există o metodă sigură de prevenție, specialiștii amintesc că anumite obiceiuri pot contribui la menținerea sănătății creierului. Uite face zilnic un neurocercetător pentru a-și proteja creierul.
Neurocercetătoarea Agnieszka Butter, din Londra, a explicat pentru publicația britanică The Telegraph care sunt ritualurile sale de dimineață și de ce consideră că acestea pot susține memoria, concentrarea și funcțiile cognitive pe termen lung.
Dimineața începe fără telefon
Primul lucru pe care îl evită este telefonul mobil. În loc să folosească smartphone-ul ca alarmă, preferă un ceas clasic. Astfel, reduce expunerea la lumina albastră și evită tentația de a verifica imediat notificările.
Un pahar cu apă imediat după trezire
După ce se ridică din pat, bea un pahar cu apă pregătit încă din seara precedentă. Hidratarea de la primele ore ale dimineții ajută organismul să compenseze pierderea de lichide din timpul nopții și poate susține atenția și memoria.
Exerciții de respirație pentru reducerea stresului
Butter practică respirația de tip „box breathing”. Tehnica presupune patru etape egale.
• Inspiri timp de patru secunde.
• Îți ții respirația patru secunde.
• Expiri patru secunde.
• Aștepți alte patru secunde înainte de următoarea inspirație.
Exercițiul este repetat de câteva ori și are rolul de a calma sistemul nervos și de a reduce nivelul de stres.
Un mic dejun bogat în nutrienți
Masa de dimineață include alimente considerate benefice pentru sănătatea creierului. Ouăle furnizează colină, un nutrient necesar producerii acetilcolinei, un neurotransmițător implicat în memorie și învățare.
În meniu se regăsesc și sardinele, bogate în acizi grași Omega 3, alături de fructe de pădure și fructe închise la culoare, care conțin polifenoli, compuși asociați cu protecția funcțiilor cognitive.
Își face patul în primele 30 de minute
Neurocercetătoarea consideră că primele 30 de minute ale zilei sunt importante. De aceea începe cu o sarcină simplă și clară, făcutul patului, care oferă structură și ordine încă de la începutul zilei.
Hidratare și ceaiuri din plante
Pe parcursul dimineții consumă aproximativ 1,5 litri de lichide. Alege apă caldă cu lămâie și ceaiuri din plante precum rozmarin, cimbru, mușețel sau salvie. Fiecare plantă este aleasă în funcție de efectele asociate cu relaxarea, concentrarea sau memoria.
Suplimentează vitamina D3
Singurul supliment pe care îl ia în mod constant este vitamina D3. Potrivit specialistei, multe persoane nu se expun suficient la soare pentru a produce cantitatea necesară de vitamina D.
Un studiu publicat în revista Neurology arată că persoanele cu niveluri mai ridicate de vitamina D la vârsta mijlocie au prezentat, peste ani, mai puține depozite de proteină Tau în creier. Aceste depozite sunt considerate un marker important al bolii Alzheimer și al altor forme de demență.
Masaj al scalpului și stimularea circulației
Înainte de a începe activitatea profesională, Butter masează ușor anumite zone din apropierea claviculei, sub maxilar și din spatele urechilor, apoi continuă cu un masaj al scalpului. Scopul este stimularea circulației locale.
Evită să stea prea mult pe scaun
În timpul programului de lucru se ridică aproximativ la fiecare 45 de minute. Merge câțiva pași, bea apă sau face câteva exerciții simple pentru a menține circulația activă.
Plimbări fără căști
Un alt obicei zilnic este plimbarea în aer liber fără căști. Ea spune că încearcă să fie atentă la sunetele din jur și la mirosurile plantelor și florilor. Simțul mirosului este strâns legat de zone ale creierului implicate în memorie, iar stimularea lui poate contribui la menținerea funcțiilor cognitive.
Potrivit estimărilor recente, aproximativ 1,8 milioane de persoane trăiesc cu demență în Germania, iar boala Alzheimer reprezintă cea mai frecventă formă a afecțiunii. Specialiștii subliniază că un stil de viață sănătos, care include alimentație echilibrată, mișcare, somn suficient și controlul factorilor de risc cardiovascular, poate contribui la reducerea riscului de declin cognitiv.
