Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O rutină haotică de somn la mijlocul vieții poate anunța probleme serioase pentru inimă mai târziu. Un studiu realizat de cercetători de la University of Oulu, în Finlanda, arată că persoanele care se culcă la ore foarte diferite de la o seară la alta au un risc mai mare de infarct, AVC sau alte evenimente cardiovasculare majore în următorii ani.
Riscul a fost mai ridicat la oamenii care, pe lângă ora de culcare neregulată, petreceau mai puțin de opt ore în pat. În acest grup, probabilitatea unor evenimente cardiovasculare severe a fost de aproximativ două ori mai mare față de persoanele cu un program de somn mai stabil.
Descoperirea atrage atenția asupra unui detaliu ignorat des. Nu ora de trezire a fost semnalul cel mai puternic, ci ora de culcare. Cu alte cuvinte, corpul pare să resimtă mai mult haosul de seară decât variațiile de dimineață.
Ce au urmărit cercetătorii
Studiul a inclus 3.231 de persoane născute în nordul Finlandei în 1966. Participanții aveau 46 de ani când somnul lor a fost măsurat timp de o săptămână cu dispozitive de monitorizare a activității. Cercetătorii au urmărit apoi, timp de peste zece ani, dacă acești oameni au ajuns să sufere evenimente cardiovasculare majore, precum infarct miocardic sau infarct cerebral.
Datele au fost analizate separat pentru trei elemente ale somnului: ora de culcare, ora de trezire și punctul de mijloc al perioadei de somn. Rezultatul cel mai clar a apărut la ora de culcare. Oamenii care mergeau la somn la ore foarte diferite aveau un risc mai mare de probleme cardiovasculare grave, mai ales dacă durata somnului era sub opt ore.
Laura Nauha, cercetătoare postdoctorală la University of Oulu, a explicat că regularitatea orei de culcare reflectă ritmul vieții de zi cu zi și cât de mult variază acesta. Altfel spus, somnul nu arată doar cât de obosit este cineva, ci și cât de stabilă sau dezordonată este rutina zilnică.
De ce contează ora la care te culci
Organismul are un ceas biologic intern. Acesta reglează somnul, temperatura corpului, tensiunea arterială, secreția hormonală, metabolismul glucozei și multe procese legate de inflamație. Când ora de culcare se schimbă mult de la o zi la alta, acest ceas primește semnale contradictorii.
O seară târzie izolată nu schimbă riscul cardiovascular al unei persoane. Problema apare când neregula devine obicei. Culcatul la 22:30 într-o zi, la 01:30 în alta, apoi la 23:00 și la 02:00 în weekend poate produce un fel de „jet lag” repetat, chiar dacă persoana nu călătorește.
Pentru inimă și vasele de sânge, somnul nu este doar repaus. În timpul nopții, tensiunea arterială ar trebui să scadă, pulsul se liniștește, iar organismul intră într-o perioadă de refacere. Când somnul este scurt, fragmentat sau plasat la ore foarte diferite, această refacere poate fi afectată.
De ce somnul sub opt ore a crescut riscul
Studiul finlandez nu spune că fiecare adult trebuie să doarmă fix opt ore. Nevoia de somn diferă de la persoană la persoană. Totuși, combinația dintre somn mai scurt și ore de culcare dezordonate a fost cea mai nefavorabilă.
Explicația probabilă ține de presiunea acumulată asupra organismului. Somnul insuficient poate influența tensiunea arterială, glicemia, apetitul, greutatea, inflamația și nivelul hormonilor de stres. Dacă peste somnul scurt se adaugă și un program neregulat, corpul are mai puține șanse să păstreze un ritm stabil.
Pentru o persoană cu hipertensiune, colesterol crescut, diabet, obezitate sau fumat, această instabilitate poate cântări și mai mult. Somnul nu înlocuiește tratamentul medical, dar poate agrava sau ameliora terenul pe care apar bolile cardiovasculare.
Nu trezirea a fost problema principală
Rezultatul este interesant deoarece multe recomandări despre somn pun accent pe trezirea la aceeași oră. Această regulă rămâne utilă, mai ales pentru persoanele cu insomnie. Studiul de la University of Oulu arată însă că, în cazul riscului cardiovascular analizat aici, ora de culcare a avut legătura mai puternică.
Ora de trezire este adesea impusă de serviciu, copii, școală sau drumuri. Ora de culcare este mai vulnerabilă la obiceiurile de seară: ecrane, muncă peste program, cine târzii, alcool, stres, seriale, conversații lungi pe telefon sau lipsa unei limite clare între zi și noapte.
De aceea, cercetătorii au privit ora de culcare ca pe un indicator al ritmului zilnic. Când seara scapă constant de sub control, somnul devine mai scurt și mai puțin previzibil.
Ce înseamnă, practic, o rutină haotică
O rutină neregulată nu înseamnă că te-ai culcat cu 20 de minute mai târziu decât de obicei. Diferențele mari, repetate, sunt problema. De exemplu, un program în care ora de culcare se mută cu două-trei ore de la o zi la alta poate deregla ritmul intern.
Weekendul este una dintre capcane. Mulți oameni dorm puțin de luni până vineri, apoi încearcă să recupereze sâmbăta și duminica. Dacă se culcă foarte târziu și se trezesc aproape de prânz, corpul intră într-un program diferit. Duminică seara, somnul vine greu, iar luni dimineața oboseala revine.
Această alternanță se repetă de la o săptămână la alta. Pe termen lung, organismul nu mai primește un semnal clar despre momentul în care trebuie să se oprească și să se refacă.
Ce legătură are somnul cu infarctul și AVC-ul
Infarctul și AVC-ul nu apar dintr-un singur motiv. Tensiunea arterială, colesterolul, diabetul, fumatul, greutatea, sedentarismul, vârsta și istoricul familial au greutate mare. Somnul se intersectează însă cu multe dintre aceste mecanisme.
Când somnul este prost sau insuficient, tensiunea poate rămâne mai mare, glicemia poate fi mai greu de controlat, pofta de alimente calorice crește, iar inflamația se poate accentua. În plus, persoanele obosite se mișcă mai puțin, mănâncă mai dezordonat și au mai puțină energie pentru decizii sănătoase.
Programul de somn instabil adaugă încă o problemă: corpul nu știe când să se pregătească pentru odihnă. Ritmul circadian are nevoie de repere. Când aceste repere se schimbă mereu, sistemul cardiovascular poate pierde o parte din protecția oferită de somnul de noapte.
Studiul nu dovedește că o seară târzie provoacă infarct
Este important ca rezultatele să fie citite corect. Cercetarea este observațională. Ea arată o asociere între orele de culcare neregulate și riscul mai mare de evenimente cardiovasculare, dar nu poate demonstra singură că ora de culcare produce direct infarct sau AVC.
Există și alte explicații posibile. Oamenii cu program de somn haotic pot avea mai mult stres, muncă în ture, alimentație neregulată, activitate fizică redusă sau alte probleme de sănătate. Cercetătorii pot ajusta statistic o parte dintre acești factori, dar nu îi pot elimina complet.
Chiar și așa, rezultatul rămâne important pentru că somnul a fost măsurat obiectiv, participanții au fost urmăriți mai mult de zece ani, iar datele se potrivesc cu alte studii care leagă somnul neregulat de riscul cardiovascular.
Cine ar trebui să fie mai atent
Un program de culcare stabil contează mai mult pentru persoanele care au deja factori de risc. Aici intră cei cu hipertensiune, diabet, colesterol crescut, obezitate, fumat, istoric de infarct sau AVC în familie, stres cronic, apnee de somn sau muncă în ture.
Munca în ture este o situație dificilă, pentru că programul nu poate fi mereu controlat. Totuși, chiar și în aceste cazuri, pot ajuta câteva repere: somn protejat după tură, cameră întunecată, reducerea luminii înainte de culcare, cafea evitată în ultimele ore ale programului și mese mai previzibile.
Pentru persoanele care lucrează de acasă, riscul poate veni din lipsa granițelor. Când laptopul rămâne deschis până târziu și telefonul prelungește seara, ora de culcare se mută fără ca persoana să simtă imediat efectul.
Cum îți stabilizezi ora de culcare
Nu este nevoie de o rutină perfectă. Un obiectiv realist este ca ora de culcare să varieze cât mai puțin, ideal într-un interval de 30–60 de minute în majoritatea serilor.
Un prim pas este alegerea unei ore la care începe seara liniștită. Dacă vrei să dormi în jur de 23:00, nu poți închide telefonul la 22:58 și să te aștepți ca organismul să adoarmă imediat. Corpul are nevoie de tranziție.
Ajută o lumină mai slabă seara, o cină luată mai devreme, reducerea ecranelor, evitarea cafelei după-amiaza și limitarea alcoolului. Pentru mulți oameni, cea mai eficientă schimbare este scoaterea telefonului din pat. Nu este o recomandare spectaculoasă, dar poate schimba ora reală de somn cu zeci de minute.
Când trebuie căutată cauza medicală
Dacă ora de culcare este neregulată din cauza insomniei, anxietății, durerii, refluxului gastric, bufeurilor, depresiei sau apneei de somn, simpla disciplină nu rezolvă problema. În aceste cazuri, trebuie tratată cauza.
Sforăitul puternic, pauzele de respirație în somn, trezirile cu sufocare, oboseala mare dimineața, somnolența în timpul zilei, palpitațiile nocturne sau tensiunea greu de controlat sunt motive pentru o discuție cu medicul.
Apneea de somn merită atenție specială. Ea poate agrava hipertensiunea, aritmiile și riscul cardiovascular. O persoană care sforăie puternic, se trezește obosită și are episoade de respirație întreruptă în somn ar trebui evaluată.
Ce trebuie reținut
Studiul realizat de University of Oulu arată că persoanele cu ore de culcare foarte neregulate la vârsta mijlocie au avut un risc mai mare de infarct, AVC sau alte evenimente cardiovasculare majore în următorii ani. Riscul a fost mai mare la cei care petreceau sub opt ore în pat.
Descoperirea nu transformă somnul într-un tratament miraculos pentru inimă și nu înseamnă că o noapte târzie este periculoasă în sine. Mesajul este mai simplu și mai util: corpul are nevoie de repere stabile, iar ora de culcare este unul dintre ele.
Pentru oamenii cu risc cardiovascular, o seară mai ordonată poate fi o măsură ușor de aplicat. Nu costă, nu cere aparate și nu intră în conflict cu tratamentul medical. Începe cu o alegere aparent banală: să nu lași ora de culcare să se schimbe haotic de la o zi la alta.
