Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Creierul nu se oprește niciodată, dar poate fi suprasolicitat până la epuizare. Fumatul, alcoolul, statul excesiv pe internet, lipsa somnului, stresul continuu, munca sub presiune și graba de a face mai multe lucruri în același timp sunt factori care îl consumă zi după zi.
Prof. dr. Vlad Ciurea atrage atenția că mulți tineri ignoră tocmai aceste obiceiuri care obosesc sistemul nervos. „Sunt o serie de factori care obosesc creierul și de care tinerii noștri nu țin cont. Cum ar fi: tutunul, alcoolul, internetul, suprasolicitarea nervoasă, lucrul sub presiune, termenele-limită, graba de a face mai multe lucruri în același timp, agitația”, a transmis medicul neurochirurg.
Mesajul său este un avertisment despre felul în care trăim: creierul are nevoie de oxigen, odihnă, hidratare, alimentație ușoară și pauze reale. Când toate acestea lipsesc, organismul intră într-o stare de presiune continuă, iar riscul vascular poate crește, mai ales dacă există și hipertensiune, fumat, diabet, colesterol crescut sau obezitate.
Fumatul, unul dintre cei mai agresivi factori pentru vasele de sânge
Fumatul nu afectează doar plămânii. Țigările modifică vasele de sânge, întrețin inflamația, favorizează formarea cheagurilor și accelerează ateroscleroza, adică depunerea de plăci pe pereții arterelor.
Pentru creier, asta înseamnă un risc mai mare de circulație proastă și accident vascular cerebral. Dacă o arteră care duce sânge la creier se blochează, apare accidentul vascular ischemic. Dacă un vas se rupe, apare accidentul vascular hemoragic.
În ambele situații, timpul contează enorm. Creierul nu poate funcționa fără oxigen, iar fiecare minut pierdut poate însemna pierdere de țesut cerebral.
Alcoolul modifică funcționarea celulei nervoase
Prof. Vlad Ciurea atrage atenția și asupra alcoolului. „Alcoolul modifică metabolismul celulei nervoase și, evident, nu îi face bine”, spune medicul.
Consumul de alcool poate afecta somnul, tensiunea arterială, ritmul cardiac, ficatul, metabolismul și capacitatea creierului de a se reface. În cantități mari sau consumat frecvent, alcoolul poate crește riscul de hipertensiune, fibrilație atrială și accident vascular cerebral.
Problema nu este doar efectul imediat. Alcoolul poate agrava un stil de viață deja dezechilibrat: somn puțin, mâncare grea, deshidratare, stres și lipsă de mișcare.
Internetul și multitaskingul țin creierul într-o stare de alertă
Statul excesiv pe internet nu „strică” automat creierul, dar îl poate ține într-o stare de stimulare continuă. Notificări, mesaje, știri, clipuri scurte, ecrane până târziu în noapte și trecerea rapidă de la o informație la alta pot reduce capacitatea de concentrare și pot afecta somnul.
Multitaskingul este o altă capcană. Creierul nu face cu adevărat mai multe lucruri complexe în același timp, ci sare rapid de la una la alta. Această comutare permanentă consumă energie, crește oboseala mentală și poate întreține senzația de agitație.
Când se adaugă termene-limită, muncă sub presiune și lipsa pauzelor, corpul rămâne în mod constant în alertă. Pe termen lung, stresul cronic poate influența tensiunea arterială, glicemia, inflamația și sănătatea vasculară.
Oboseala creierului nu trebuie confundată cu un AVC, dar nici ignorată
Oboseala mentală poate însemna lipsă de energie, dificultăți de concentrare, iritabilitate, somn prost, senzația că nu mai poți lua decizii sau că orice sarcină devine prea grea.
Aceasta nu înseamnă automat accident vascular cerebral. Totuși, oboseala extremă, apărută brusc, mai ales dacă vine cu tulburări de vorbire, vedere, echilibru sau slăbiciune pe o parte a corpului, trebuie tratată ca urgență.
CDC recomandă folosirea regulii B.E. F.A.S.T. pentru recunoașterea rapidă a semnelor de AVC: pierderea echilibrului, tulburări de vedere, față căzută pe o parte, slăbiciune la un braț, dificultăți de vorbire și apelarea imediată la urgență.
Semnele de accident vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral apare brusc. Nu este o durere obișnuită de cap și nu seamănă întotdeauna cu oboseala de după o zi grea.
Semnele care trebuie luate în serios sunt:
- amorțeală sau slăbiciune bruscă la nivelul feței, brațului sau piciorului, mai ales pe o singură parte a corpului;
- dificultate bruscă de vorbire sau de înțelegere a cuvintelor;
- vorbire neclară, confuză sau imposibilitatea de a formula propoziții;
- tulburări bruște de vedere la unul sau ambii ochi;
- amețeală severă, pierderea echilibrului sau dificultate la mers;
- durere de cap foarte puternică, apărută brusc, fără cauză evidentă;
- senzația ciudată că o parte a corpului nu mai este recunoscută sau nu mai răspunde normal.
Prof. Vlad Ciurea menționează printre semnele importante oboseala intensă, senzația că persoana nu se mai poate ține pe picioare, senzația de nerecunoaștere a propriei mâini, dificultatea în exprimare și tulburările de vedere.
Aceste simptome nu se așteaptă să treacă. Chiar dacă dispar după câteva minute, pot indica un atac ischemic tranzitoriu, numit uneori „mini-AVC”, care este un semnal de alarmă pentru un accident vascular major.
Primele ore pot schimba evoluția
În accidentul vascular cerebral, timpul este decisiv. Cu cât pacientul ajunge mai repede la spital, cu atât șansele de tratament și recuperare sunt mai bune.
Pentru unele accidente vasculare ischemice, medicii pot administra medicamente care dizolvă cheagul, dar acestea au ferestre stricte de timp și nu sunt potrivite pentru toți pacienții. În unele cazuri, poate fi necesară trombectomia, o procedură prin care cheagul este îndepărtat mecanic din vas.
NHLBI explică faptul că tratamentul depinde de tipul de AVC, de timpul trecut de la debutul simptomelor și de starea pacientului. De aceea, nu trebuie pierdut timp cu automedicație, așteptare sau deplasare pe cont propriu.
Dacă apar semne de AVC, se sună la 112. Este important să fie notată ora la care au început simptomele, pentru că această informație ajută medicii să decidă tratamentul.
Ce poate proteja creierul zi de zi
Prof. Vlad Ciurea vorbește despre lucruri simple: apă, oxigen, odihnă, mâncare ușoară, plimbări în natură, discuții plăcute, muzică și zâmbet.
Dincolo de formularea caldă, mesajul are logică medicală. Creierul are nevoie de hidratare, somn, mișcare, oxigenare, relații bune și reducerea stresului. Nu are nevoie de nopți pierdute, alcool, tutun, excese alimentare și stimulare continuă prin ecrane.
Mersul pe jos ajută circulația și tensiunea arterială. Somnul ajută creierul să se refacă. Hidratarea susține funcțiile organismului. Alimentația mai ușoară, cu legume, fructe, pește, cereale integrale, nuci și mai puține alimente ultraprocesate, ajută vasele de sânge.
La fel de importante sunt controalele medicale: tensiune arterială, glicemie, colesterol, greutate, ritm cardiac și tratamentul corect al bolilor cronice.
Tinerii nu sunt complet feriți de AVC
Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la vârste înaintate, dar poate apărea și la persoane tinere. Fumatul, hipertensiunea nediagnosticată, obezitatea, diabetul, consumul de alcool, drogurile, sedentarismul, tulburările de coagulare și unele boli cardiace pot crește riscul.
La tineri, simptomele sunt uneori ignorate tocmai pentru că nu se așteaptă nimeni la AVC. O tulburare de vorbire, o amorțeală pe o parte, o pierdere bruscă de vedere sau o durere de cap violentă nu trebuie puse automat pe seama oboselii sau anxietății.
Mai bine o alarmă falsă decât un accident vascular tratat prea târziu.
Concluzie
Creierul obosește când este forțat zi după zi: tutun, alcool, nopți pierdute, stres, internet în exces, multitasking, lipsă de pauze și alimentație grea. Aceste obiceiuri nu duc instantaneu la accident vascular cerebral, dar pot întreține un teren periculos, mai ales când se suprapun peste hipertensiune, diabet, colesterol crescut sau sedentarism.
Avertismentul prof. Vlad Ciurea este simplu: creierul trebuie protejat înainte să cedeze. Iar semnele de AVC trebuie recunoscute imediat.
Dacă apar brusc tulburări de vorbire, vedere, echilibru, amorțeală, slăbiciune pe o parte a corpului sau durere de cap violentă, nu se așteaptă. Se sună la 112. În AVC, fiecare minut contează.
