Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Tiroida este o glandă mică, în formă de fluture, aflată la baza gâtului, dar influența ei se simte în aproape tot corpul. Hormonii tiroidieni controlează viteza cu care organismul folosește energia, temperatura corpului, ritmul cardiac, tranzitul intestinal, fertilitatea, pielea, părul, greutatea, nivelul colesterolului și dezvoltarea creierului.
Când tiroida produce prea puțini hormoni, apare hipotiroidismul. Când produce prea mulți, apare hipertiroidismul. Ambele situații pot fi ușor confundate cu stresul, oboseala, vârsta, menopauza, anxietatea sau schimbările de greutate.
Conf. univ. dr. Adina Mariana Ghemigian, medic primar endocrinolog la Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon”, avertiza într-un interviu că lipsa hormonilor tiroidieni în perioadele critice de dezvoltare poate avea consecințe severe asupra creierului. „Lipsa hormonilor tiroidieni determină un coeficient de inteligență net redus”, spunea medicul endocrinolog.
Afirmația este valabilă mai ales pentru viața fetală și pentru primele luni după naștere, când hormonii tiroidieni sunt implicați direct în dezvoltarea sistemului nervos. De aceea, hipotiroidismul congenital este una dintre bolile căutate prin screening neonatal.
De ce tiroida influențează atât de multe organe
Hormonii tiroidieni T3 și T4 ajung prin sânge în țesuturi și reglează metabolismul celular. Ei spun organismului cât de repede să ardă energia, câtă căldură să producă, cum să funcționeze inima și cum să se adapteze la frig, efort sau schimbări hormonale.
Când hormonii sunt prea puțini, corpul încetinește. Persoana poate simți frig, oboseală, somnolență, constipație, piele uscată, cădere a părului, creștere în greutate, menstruații abundente sau neregulate, puls lent și dificultăți de concentrare. NIDDK menționează printre semnele hipotiroidismului oboseala, creșterea în greutate, intoleranța la frig, durerile musculare și articulare, pielea uscată, părul subțire, tulburările menstruale, pulsul lent și depresia.
Când hormonii sunt prea mulți, corpul se accelerează. Pot apărea palpitații, scădere în greutate în ciuda apetitului crescut, transpirații, tremor, anxietate, insomnie, diaree, slăbiciune musculară, intoleranță la căldură și menstruații rare. NIDDK descrie hipertiroidismul ca o stare în care funcțiile organismului se grăbesc, cu efecte asupra inimii, greutății, temperaturii și sistemului nervos.
Așa se explică de ce o problemă tiroidiană poate părea, la început, o problemă cardiacă, digestivă, psihică, dermatologică sau ginecologică.
Hipotiroidismul: când organismul merge „cu frâna trasă”
Hipotiroidismul apare când tiroida nu produce suficienți hormoni. Cea mai frecventă cauză, în multe țări cu aport adecvat de iod, este tiroidita Hashimoto, o boală autoimună în care sistemul imun atacă glanda tiroidă.
Simptomele apar lent. O persoană poate observa că obosește mai ușor, se îngrașă fără o schimbare clară a alimentației, are pielea uscată, părul fragil, unghiile casante, constipație sau o stare de tristețe pe care nu o poate explica. Unele femei au menstruații mai abundente, cicluri neregulate sau dificultăți în obținerea unei sarcini.
NHS avertizează că simptomele hipotiroidismului pot fi ușoare la început și se pot agrava treptat, motiv pentru care diagnosticul este adesea întârziat.
Hipotiroidismul netratat poate crește colesterolul, poate agrava tensiunea arterială, poate afecta fertilitatea și poate duce la complicații în sarcină. În forme severe și rare, poate apărea mixedemul, o urgență medicală.
Hipertiroidismul: când corpul funcționează prea repede
Hipertiroidismul înseamnă exces de hormoni tiroidieni. Poate apărea în boala Basedow-Graves, în noduli tiroidieni autonomi, în unele tiroidite sau, mai rar, din cauza administrării excesive de hormoni tiroidieni.
Semnele pot fi spectaculoase: inimă care bate repede, palpitații, tremur al mâinilor, scădere în greutate, transpirații, agitație, insomnie, anxietate, slăbiciune musculară și intoleranță la căldură. Unele persoane au scaune mai frecvente, menstruații rare sau ochi proeminenți, mai ales în boala Basedow-Graves.
Problema nu ține doar de disconfort. Excesul de hormoni tiroidieni poate afecta inima și oasele. Poate crește riscul de fibrilație atrială, mai ales la persoanele în vârstă, și poate contribui la scăderea densității osoase.
De aceea, palpitațiile, slăbirea neintenționată, tremorul sau intoleranța severă la căldură trebuie discutate cu medicul, nu puse automat pe seama stresului.
Bolile tiroidiene pot fi moștenite?
Predispoziția poate fi familială, mai ales în bolile autoimune ale tiroidei. Dacă o persoană are rude apropiate cu tiroidită Hashimoto, boală Basedow-Graves, gușă, noduli tiroidieni sau alte boli autoimune, riscul ei de a dezvolta o disfuncție tiroidiană poate fi mai mare.
Asta nu înseamnă că boala se transmite obligatoriu de la mamă la copil. De multe ori se moștenește vulnerabilitatea, nu diagnosticul. Mediul, aportul de iod, sarcina, perioada postpartum, stresul biologic, alte boli autoimune și unele medicamente pot influența momentul în care boala apare sau dacă apare.
Există și forme congenitale de hipotiroidism, prezente de la naștere. Unele au cauze genetice, altele apar prin dezvoltarea anormală a tiroidei. Pentru nou-născut, diferența o face depistarea rapidă.
Hipotiroidismul congenital și dezvoltarea creierului
Hormonii tiroidieni sunt necesari pentru dezvoltarea creierului fetal și pentru maturizarea sistemului nervos după naștere. În primele luni de sarcină, fătul depinde în mare parte de hormonii tiroidieni ai mamei. De aceea, hipotiroidismul matern sever sau deficitul important de iod pot avea efecte asupra dezvoltării neurocognitive.
American Thyroid Association explică faptul că hipotiroidismul matern în sarcină poate întârzia dezvoltarea creierului copilului și poate duce la inteligență scăzută. Deficitul de iod în sarcină rămâne una dintre cauzele prevenibile de afectare a dezvoltării cerebrale la nivel global.
La nou-născut, hipotiroidismul congenital poate fi greu de observat clinic în primele zile sau săptămâni. Copilul poate părea normal la naștere, iar semnele pot apărea prea târziu pentru a preveni afectarea neurologică. Din acest motiv, screeningul neonatal este decisiv.
În România, programul de screening neonatal include hipotiroidismul congenital. O analiză publicată în International Journal of Neonatal Screening arată că screeningul neonatal din România cuprinde hipotiroidismul congenital, fenilcetonuria și mucoviscidoza, alături de alte testări clinice pentru nou-născuți.
Tratamentul început devreme, de obicei cu levotiroxină, poate preveni complicațiile neurocognitive severe. Aici se află miza afirmației conf. dr. Adina Ghemigian: lipsa hormonilor tiroidieni în perioadele critice ale dezvoltării nu este o simplă dereglare hormonală, ci o problemă care poate influența ireversibil creierul.
Iodul, sarcina și tiroida
Tiroida are nevoie de iod pentru a produce hormonii T3 și T4. Aportul prea mic de iod poate duce la gușă și hipotiroidism, iar în sarcină poate afecta dezvoltarea fetală. Pe de altă parte, excesul de iod poate agrava unele boli tiroidiene sau poate declanșa probleme la persoane vulnerabile.
De aceea, suplimentele cu iod nu ar trebui luate după ureche. Femeile însărcinate sau care plănuiesc o sarcină trebuie să discute cu medicul despre necesarul de iod și despre testarea tiroidei, mai ales dacă au istoric familial, boală tiroidiană cunoscută, infertilitate, avorturi spontane sau simptome sugestive.
American Thyroid Association notează că iodul este necesar pentru producția de hormoni tiroidieni, iar deficitul poate avea consecințe importante, în special în sarcină și copilărie.
Analizele care arată cum funcționează tiroida
Primul test folosit de obicei este TSH. Acesta arată cum reacționează hipofiza la nivelul hormonilor tiroidieni. Când tiroida produce prea puțini hormoni, TSH crește. Când tiroida produce prea mulți, TSH scade.
Medicul poate recomanda și FT4, FT3, anticorpi anti-TPO, anti-tiroglobulină sau TRAb, în funcție de suspiciune. Ecografia tiroidiană este utilă când există gușă, noduli, modificări la palpare sau istoric familial.
Nu orice nodul tiroidian înseamnă cancer. Mulți noduli sunt benigni. Dar nodulii trebuie evaluați prin ecografie, iar unii pot necesita puncție aspirativă cu ac fin, în funcție de dimensiune și de aspectul ecografic.
Automedicația cu hormoni tiroidieni poate fi periculoasă. Levotiroxina se administrează când există indicație, cu doză ajustată după analize. Luată fără nevoie sau în doză prea mare, poate produce palpitații, anxietate, insomnie, aritmii și pierdere de masă osoasă.
Cine ar trebui să își verifice tiroida
Testarea este recomandată când apar simptome persistente de hipo sau hipertiroidism, dar și la persoanele cu risc mai mare. În această categorie intră femeile, persoanele cu istoric familial de boală tiroidiană, pacienții cu boli autoimune, cei cu diabet de tip 1, persoanele cu infertilitate, femeile care au avut complicații în sarcină, cei cu tratament cu amiodaronă sau litiu și persoanele care au făcut radioterapie în zona gâtului.
Perioada postpartum merită atenție specială. Unele femei pot dezvolta tiroidită după naștere, cu o fază de hipertiroidism urmată uneori de hipotiroidism. Simptomele pot fi confundate cu oboseala normală după naștere, anxietatea sau depresia postpartum.
La copii, semnele care cer evaluare includ creștere lentă, întârziere în dezvoltare, somnolență excesivă, constipație persistentă, piele uscată, dificultăți școlare apărute inexplicabil sau pubertate întârziată ori prea devreme. În cazul nou-născuților, screeningul rămâne metoda principală de depistare timpurie a hipotiroidismului congenital.
Semnele care nu trebuie ignorate
O oboseală care nu trece, schimbările inexplicabile de greutate, palpitațiile, intoleranța la frig sau la căldură, căderea accentuată a părului, constipația persistentă, diareea fără cauză clară, tremorul, menstruațiile neregulate, infertilitatea, anxietatea apărută brusc sau depresia pot avea și cauze tiroidiene.
Niciunul dintre aceste simptome nu pune singur diagnosticul. Dar asocierea lor, persistența și istoricul familial ar trebui să ducă la o discuție cu medicul și la analize simple.
Tiroida este una dintre acele glande care pot afecta corpul în tăcere. Nu doare de obicei, dar poate modifica ritmul întregului organism.
