Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Dr. Jeffrey Meyer și echipa sa au identificat modificări ale neuronilor care produc dopamină. Descoperirea ar putea explica o parte dintre simptomele persistente după infecția provocată de COVID.
Un nou studiu aduce indicii importante despre ceea ce se întâmplă în creierul persoanelor care rămân cu simptome după COVID-19. Cercetătorii canadieni au identificat modificări ale sistemului dopaminergic la pacienții cu long COVID, inclusiv un număr mai mic de neuroni producători de dopamină în anumite regiuni ale creierului.
Simptome frecvente după infecție
Descoperirea ar putea ajuta la explicarea unor simptome frecvente după infecție, precum oboseala persistentă, problemele de memorie, dificultățile de concentrare și încetinirea activității fizice și mentale.
Dr. Jeffrey Meyer, cercetător principal în domeniul neuroștiințelor, și echipa sa au analizat imagini ale creierului unor persoane cu sindrom post-COVID și le-au comparat cu cele ale unor voluntari sănătoși.
Cercetătorii au urmărit în special neuronii care produc dopamină, un neurotransmițător esențial pentru mișcare, motivație, atenție și mai multe funcții cognitive.
Ce au descoperit cercetătorii
Pentru a analiza neuronii dopaminergici, oamenii de știință au folosit tomografia cu emisie de pozitroni, cunoscută sub denumirea de PET.
Participanților li s-a administrat o substanță care se leagă de proteina VMAT2, prezentă în neuronii care produc dopamină. Această metodă le-a permis cercetătorilor să estimeze diferențele dintre activitatea sistemului dopaminergic al pacienților cu long COVID și cea a persoanelor sănătoase.
Rezultatele au indicat un nivel mai redus al markerului asociat neuronilor dopaminergici la pacienții cu sindrom post-COVID. Diferențele au fost observate în special în striatum, o regiune profundă a creierului implicată în controlul mișcărilor, motivație și anumite procese cognitive.
Cercetătorii au observat modificări și în alte structuri ale ganglionilor bazali, regiuni implicate în controlul motor și în funcțiile cognitive.
Legătura cu oboseala și problemele cognitive
Dopamina are un rol important în modul în care creierul controlează mișcarea, motivația și capacitatea de a desfășura activități.
Un deficit al sistemului dopaminergic este asociat cu mai multe afecțiuni neurologice. De aceea, cercetătorii consideră că modificările observate la pacienții cu long COVID ar putea contribui la unele dintre simptomele persistente după infecție.
Oboseala severă este unul dintre cele mai frecvente simptome raportate de persoanele cu long COVID. Problemele de concentrare și memorie sunt, de asemenea, frecvente.
Totuși, rezultatele nu demonstrează că reducerea neuronilor dopaminergici este singura cauză a acestor simptome. Long COVID este o afecțiune complexă, iar inflamația, dereglările sistemului imunitar și alte modificări neurologice pot contribui la apariția simptomelor.
Ce se știa până acum
Cercetările anterioare ale echipei conduse de Dr. Jeffrey Meyer au indicat existența unor modificări inflamatorii în zonele creierului asociate cu producția de dopamină la persoanele cu simptome post-COVID.
Noile rezultate oferă un indiciu suplimentar. Inflamația observată anterior ar putea fi asociată cu modificări ale sistemului dopaminergic.
Cercetătorii consideră că această direcție merită analizată în continuare pentru a înțelege mecanismele prin care infecția cu SARS-CoV-2 poate produce simptome persistente.
Ar putea exista tratamente care să țintească dopamina?
Rezultatele ridică o întrebare importantă pentru viitoarele tratamente.
Dacă modificările sistemului dopaminergic contribuie la simptomele long COVID, terapiile ar putea viza în viitor și acest mecanism, pe lângă procesele inflamatorii și dereglările sistemului imunitar.
Cercetătorii subliniază însă că sunt necesare studii suplimentare înainte ca terapiile care stimulează sistemul dopaminergic să fie recomandate pentru pacienții cu long COVID.
Long COVID poate dura luni sau chiar ani
Pentru unele persoane, simptomele dispar în câteva săptămâni sau luni după infecție. Pentru altele, problemele pot persista mult mai mult timp.
Printre simptomele raportate se numără oboseala, dificultățile de concentrare, tulburările de memorie, problemele respiratorii, tulburările de somn și agravarea unor afecțiuni preexistente.
Noile cercetări privind creierul ar putea contribui la identificarea mecanismelor care mențin aceste simptome și, pe termen lung, la dezvoltarea unor tratamente mai bine țintite.
