Oncolog: 80% dintre pacienții cu cancer de colon consumă frecvent acest aliment

Salamul, cârnații, crenvurștii, baconul și șunca procesată fac parte dintr-o categorie de alimente clasificată drept carcinogenă pentru oameni. Consumul zilnic a 50 de grame de carne procesată este asociat cu o creștere a riscului de cancer colorectal, iar această cantitate poate fi atinsă din numai câteva felii. Riscul nu înseamnă că orice consumator va dezvolta boala, dar crește odată cu frecvența și cantitatea.

Cancerul colorectal este asociat frecvent cu vârsta înaintată, moștenirea genetică și bolile inflamatorii intestinale. Alimentația are însă și ea o contribuție importantă, iar una dintre cele mai bine documentate legături privește carnea procesată.

În această categorie intră alimente consumate frecvent la micul dejun, în sandvișuri, la grătar sau în pizza:

Citeste si…

Un nou indiciu pentru depistarea precoce a cancerului colorectal. Ce au observat cercetătorii la majoritatea pacienților

• salamul;
• parizerul;
• baconul;
• crenvurștii;
• hot dogul;
• cârnații;
• șunca presată;
• pastrama;
• carnea sărată sau afumată;
• alte mezeluri conservate.

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, instituție din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat carnea procesată în Grupa 1, „carcinogenă pentru oameni”, după evaluarea unui corp extins de dovezi epidemiologice.

Această clasificare nu înseamnă că un sandviș cu salam produce automat cancer și nici că mezelurile sunt la fel de periculoase ca fumatul. Înseamnă că există suficiente dovezi pentru a considera că expunerea poate cauza cancer colorectal.

Ce este carnea procesată

Carnea procesată este carnea modificată pentru a-i prelungi durata de păstrare sau pentru a-i schimba gustul.

Citeste si…

Trei teste noi pot depista cancerul de colon fără colonoscopie, după 45 de ani. Analize simple de sânge și scaun intră în recomandările medicilor

Printre metodele folosite se numără:

• sărarea;
• afumarea;
• uscarea;
• fermentarea;
• conservarea cu nitriți sau nitrați;
• alte procedee industriale.

World Cancer Research Fund include în această categorie baconul, salamul, șunca și numeroase tipuri de cârnați. Organizația recomandă consumarea unei cantități foarte mici sau evitarea cărnii procesate, deoarece dovezile privind legătura cu cancerul colorectal sunt convingătoare.

Carnea proaspătă tocată nu este automat procesată. Un hamburger făcut acasă numai din carne proaspătă nu intră în aceeași categorie cu un crenvurș, un cârnat afumat sau o felie de salam cu conservanți.

Cât înseamnă 50 de grame

Estimările folosite în studiile populaționale arată că fiecare porție de aproximativ 50 de grame de carne procesată consumată zilnic este asociată cu o creștere relativă a riscului de cancer colorectal de aproximativ 16–18%.

Citeste si…

Cinci boli digestive „tăcute” care se pot agrava fără să-ți dai seama. Analizele care le depistează din timp

În funcție de produs, 50 de grame pot însemna:

Gramajul diferă foarte mult între produse.

O persoană poate depăși 50 de grame fără să considere că a mâncat mult: câteva felii de șuncă dimineața, un sandviș cu salam la prânz sau o pizza cu mezeluri seara pot aduce împreună o cantitate considerabilă.

World Cancer Research Fund arată că riscul crește cu aproximativ 16% pentru fiecare 50 de grame consumate zilnic și recomandă cât mai puțină carne procesată.

Ce înseamnă creșterea riscului cu 18%

Creșterea de 18% este una relativă, nu absolută.

Nu înseamnă că 18 din 100 de persoane care mănâncă zilnic mezeluri vor face cancer de colon.

Citeste si…

Condimentul aparent banal care poate crește riscul de cancer, potrivit oncologilor

Un exemplu simplificat: dacă un anumit grup ar avea un risc de 5%, o creștere relativă cu 18% ar duce riscul la aproximativ 5,9%, nu la 23%.

Riscul individual depinde și de:

• vârstă;
• istoricul familial;
• greutate;
• activitatea fizică;
• consumul de alcool;
• fumat;
• bolile inflamatorii intestinale;
• aportul de fibre;
• participarea la screening;
• alți factori biologici și de mediu.

Carnea procesată este un factor evitabil, dar nu explică singură toate cazurile.

De ce carnea procesată poate afecta colonul

Nu există un singur mecanism.

Nitriții și compușii N-nitroso

Nitriții și nitrații sunt folosiți în anumite produse pentru conservare, culoare și reducerea riscului de contaminare bacteriană.

În anumite condiții, aceștia pot contribui la formarea compușilor N-nitroso, unii dintre ei având proprietăți carcinogene.

Acești compuși pot afecta ADN-ul celulelor care căptușesc intestinul și pot favoriza acumularea treptată a mutațiilor.

Fierul hemic

Carnea roșie și multe produse procesate conțin fier hemic.

În cantități mari, acesta poate favoriza:

• stresul oxidativ;
• deteriorarea celulară;
• formarea compușilor N-nitroso;
• inflamația mucoasei intestinale.

WCRF enumeră fierul hemic și compușii N-nitroso printre mecanismele care ar putea explica legătura dintre carnea procesată și cancerul colorectal.

Afumarea și temperaturile ridicate

Afumarea, prăjirea intensă și prepararea directă în flacără pot produce:

• hidrocarburi aromatice policiclice;
• amine heterociclice;
• alți compuși formați prin ardere sau încălzire excesivă.

Cantitatea diferă în funcție de temperatură, timp și metoda de preparare.

Un produs foarte ars nu devine sigur doar pentru că nu conține nitriți.

Mezelurile fără nitriți sunt lipsite de risc?

Nu poate fi făcută această afirmație.

Un produs etichetat „fără nitriți adăugați” poate conține ingrediente naturale bogate în nitrați, precum extractul de țelină, care pot îndeplini o funcție asemănătoare.

În plus, riscul cărnii procesate nu depinde exclusiv de nitriți. Mai intervin:

• afumarea;
• sarea;
• fierul hemic;
• temperaturile ridicate;
• tipul de procesare;
• cantitatea și frecvența consumului.

Eticheta „natural”, „artizanal” sau „fără conservanți artificiali” nu transformă automat produsul într-un aliment fără efecte asupra riscului de cancer.

Carnea procesată este la fel de periculoasă ca tutunul?

Nu.

Atât tutunul, cât și carnea procesată sunt încadrate de IARC în Grupa 1, dar categoria arată forța dovezilor, nu mărimea efectului.

Există dovezi convingătoare că ambele pot cauza cancer, însă nivelurile de risc sunt foarte diferite.

Fumatul poate crește dramatic riscul de cancer pulmonar și de multe alte boli. Creșterea asociată unei porții zilnice de carne procesată este mult mai mică.

Clasificarea nu spune că:

• o felie de bacon echivalează cu o țigară;
• riscul este identic;
• orice consum produce boala;
• expunerile au aceeași gravitate.

Mesajul corect este că reducerea cărnii procesate poate elimina un factor de risc cunoscut și modificabil.

Dar carnea roșie?

Carnea roșie include:

• vită;
• porc;
• miel;
• oaie;
• capră.

IARC a clasificat-o în Grupa 2A, „probabil carcinogenă pentru oameni”, în timp ce carnea procesată se află în Grupa 1.

WCRF recomandă limitarea cărnii roșii la aproximativ 350–500 de grame gătite pe săptămână și consumarea unei cantități foarte mici sau inexistente de carne procesată.

Diferența dintre categorii contează.

O porție moderată de carne proaspătă nu are aceeași semnificație ca folosirea zilnică a mezelurilor la mai multe mese.

Cancerul colorectal crește la adulții tineri

Datele recente din Statele Unite arată că, deși incidența generală a cancerului colorectal a scăzut în ultimele decenii, boala este întâlnită tot mai des la persoanele tinere.

American Cancer Society arată că incidența a crescut cu aproximativ 3% pe an în rândul adulților de 20–49 de ani, iar trei sferturi dintre cancerele diagnosticate înainte de 50 de ani sunt descoperite după extinderea dincolo de locul de origine.

Creșterea nu poate fi atribuită unui singur aliment.

Cercetătorii analizează:

• dieta bogată în produse ultraprocesate;
• consumul de carne procesată;
• obezitatea;
• sedentarismul;
• alcoolul;
• antibioticele;
• modificările microbiomului;
• diabetul;
• expunerile din copilărie.

Carnea procesată este una dintre piesele tabloului, nu singura explicație.

Simptomele care trebuie verificate

Cancerul colorectal poate să nu provoace simptome la început.

Atunci când apar, acestea pot include:

• sânge în scaun;
• sângerare rectală;
• constipație sau diaree persistentă;
• schimbarea inexplicabilă a tranzitului;
• senzația de evacuare incompletă;
• durere abdominală;
• balonare persistentă;
• scaune mai subțiri decât de obicei;
• scădere în greutate;
• oboseală;
• anemie prin lipsă de fier.

Niciunul dintre aceste semne nu înseamnă automat cancer.

Hemoroizii, fisurile anale, sindromul de intestin iritabil și numeroase boli digestive pot produce manifestări asemănătoare.

Persistența, agravarea sau asocierea mai multor simptome justifică însă evaluarea medicală.

Anemia poate fi primul indiciu

Unele tumori sângerează lent, fără sânge vizibil în scaun.

În timp, persoana poate dezvolta:

• hemoglobină scăzută;
• feritină redusă;
• oboseală;
• amețeli;
• palpitații;
• lipsă de aer la efort;
• paloare.

La bărbați și la femeile după menopauză, anemia feriprivă nou apărută trebuie investigată pentru identificarea sursei pierderii de sânge.

Administrarea fierului poate corecta temporar analizele, dar nu tratează cauza sângerării.

Screeningul poate preveni cancerul

Cancerul colorectal pornește frecvent din polipi care cresc lent.

Prin screening, unii polipi pot fi identificați și îndepărtați înainte să se transforme în cancer.

Ghidurile europene publicate în 2025 recomandă programe organizate de screening pentru adulții cu risc mediu între 50 și 69 de ani, prin metode precum testul imunochimic fecal, urmat de investigații suplimentare atunci când rezultatul este pozitiv.

Recomandările europene mai largi vizează testarea persoanelor între 50 și 74 de ani, în funcție de programul național.

Persoanele cu simptome nu trebuie să aștepte vârsta de screening. În cazul lor este necesară evaluarea diagnostică.

De asemenea, investigațiile pot începe mai devreme dacă există:

• părinte, frate sau copil cu cancer colorectal;
• rude diagnosticate la vârste tinere;
• sindrom Lynch;
• polipoză adenomatoasă familială;
• boală Crohn;
• colită ulcerativă;
• polipi identificați anterior.

Cum poate fi redus consumul fără o schimbare radicală

Pentru mulți oameni, mezelurile sunt consumate din comoditate, nu pentru că ar fi imposibil de înlocuit.

Alternative practice includ:

WCRF recomandă înlocuirea treptată a cărnii procesate cu pește, ouă, lactate, leguminoase, pui sau curcan.

Fibrele au efect protector

O alimentație bogată în fibre este asociată cu un risc mai mic de cancer colorectal.

Surse utile sunt:

• legumele;
• fructele;
• fasolea;
• lintea;
• năutul;
• ovăzul;
• cerealele integrale;
• nucile;
• semințele.

Fibrele ajută tranzitul, cresc volumul scaunului și reduc timpul în care compușii potențial nocivi rămân în contact cu mucoasa intestinului.

WCRF recomandă un aport de aproximativ 30 de grame de fibre pe zi pentru adulți.

Creșterea trebuie făcută treptat și însoțită de hidratare, pentru a evita balonarea sau constipația.

Este necesară eliminarea completă?

Din perspectiva reducerii riscului de cancer, recomandarea WCRF este consumul unei cantități cât mai mici de carne procesată.

O persoană care mănâncă ocazional câteva felii nu trebuie să creadă că va dezvolta inevitabil cancer.

Riscul este influențat mai ales de modelul repetat:

• mezeluri în fiecare dimineață;
• sandvișuri zilnice;
• bacon consumat frecvent;
• cârnați la mai multe mese săptămânale;
• puține fibre;
• sedentarism;
• lipsa screeningului.

Reducerea frecvenței este mai utilă decât încercarea de a identifica un produs „perfect sigur”.

Ce trebuie reținut

Carnea procesată este unul dintre puținele alimente pentru care există dovezi convingătoare privind o relație cauzală cu cancerul colorectal.

Aceasta nu înseamnă că:

• orice consumator va face cancer;
• un singur aliment explică toate cazurile;
• riscul este comparabil cu cel al fumatului;
• eliminarea mezelurilor oferă protecție totală.

Înseamnă că un obicei zilnic aparent banal poate crește treptat riscul și că reducerea lui este o măsură realistă de prevenție.

Pentru persoanele fără simptome, dieta trebuie asociată cu screeningul recomandat. Pentru cele care observă sânge în scaun, schimbări persistente de tranzit, scădere în greutate sau anemie, discuția nu mai este despre prevenție, ci despre o evaluare medicală care nu trebuie amânată.