Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
România rămâne una dintre țările europene în care pacienții oncologici ajung prea târziu la diagnostic și prea greu la tratamente moderne. În multe cazuri, diferența dintre o decizie administrativă amânată și una aplicată la timp se măsoară în luni de viață, șanse pierdute și familii puse în fața unor drumuri epuizante prin sistem.
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer atrage atenția că România este în continuare la coada Europei la screening oncologic, iar pacienții pot aștepta peste 1.000 de zile pentru acces la tratamente inovatoare. În același timp, țara noastră rămâne printre statele cu cele mai mari probleme privind mortalitatea evitabilă prin cancer.
Mesajul a fost transmis la cea de-a XVIII-a ediție a Conferinței Naționale a Pacienților cu Cancer, organizată de FABC în perioada 28-31 mai 2026, la Poiana Brașov, sub tema „De la Prețul Așteptării la Puterea Acțiunii”.
România are nevoie de diagnostic mai rapid, nu doar de planuri
Una dintre cele mai mari probleme semnalate de organizațiile de pacienți este accesul slab la screening și diagnostic precoce. În lipsa testărilor făcute la timp, multe forme de cancer sunt descoperite în stadii avansate, când tratamentele sunt mai dificile, mai costisitoare și au șanse mai mici de reușită.
Situația este reflectată și în statisticile europene. Conform raportului privind profilul de țară pentru cancer realizat de Comisia Europeană și OCDE, România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității evitabile din Uniunea Europeană, iar participarea la programele de screening pentru diferite forme de cancer rămâne sub media europeană.
Pentru pacienți, aceste cifre nu sunt abstracte. Înseamnă investigații amânate, trasee medicale neclare, lipsa unui navigator de pacient și drumuri repetate între medici, spitale și instituții.
Accesul la tratamente inovatoare rămâne prea lent
FABC avertizează că pacienții oncologici din România așteaptă prea mult pentru terapii noi. În unele situații, intervalul dintre aprobarea unui tratament la nivel european și accesul real al pacienților români poate depăși 1.000 de zile.
În oncologie, timpul nu este o formalitate administrativă. O terapie introdusă cu întârziere poate însemna o opțiune pierdută pentru un pacient care nu își permite să aștepte ani până când sistemul finalizează procedurile.
Reprezentanții pacienților cer termene clare, mecanisme de monitorizare și proceduri mai rapide pentru introducerea tratamentelor inovatoare, mai ales în formele de cancer în care opțiunile sunt limitate.
Ce au cerut pacienții la conferința de la Poiana Brașov
În cadrul conferinței, pacienți, supraviețuitori de cancer, medici, reprezentanți ai autorităților și organizații civice au discutat despre principalele blocaje din oncologia românească.
Au fost prezentate rezultatele proiectelor și campaniilor desfășurate de FABC în ultimul an, inclusiv caravanele de informare și testare, programele de navigare a pacienților, inițiativele de digitalizare prin platforma iMedico și proiectele dedicate accesului la screening, diagnostic și îngrijire.
Evenimentul a marcat și lansarea unor documente importante pentru pacienți: Rezoluția Supraviețuitorilor 2026, prioritățile strategice FABC pentru 2027, Manifestul pentru îmbunătățirea parcursului pacientului oncologic și primul Mini Ghid al Supraviețuitorului de Cancer.
Supraviețuitorii de cancer au nevoie de sprijin și după tratament
O temă importantă a conferinței a fost viața după cancer. Pentru mulți pacienți, finalul tratamentului nu înseamnă revenirea imediată la o viață normală.
Supraviețuitorii se confruntă frecvent cu oboseală persistentă, efecte adverse pe termen lung, anxietate, dificultăți de reintegrare profesională și nevoia de monitorizare medicală constantă. FABC cere dezvoltarea unui program național dedicat supraviețuitorilor de cancer, care să includă sprijin medical, psihologic și social.
Organizația solicită și măsuri pentru reintegrarea socio-profesională a pacienților, astfel încât diagnosticul oncologic să nu devină automat o ruptură definitivă de locul de muncă, venituri și viața socială.
„Pacienții cu cancer nu mai pot plăti prețul așteptării”
Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, spune că România trebuie să treacă de la strategii și promisiuni la obiective clare și rezultate măsurabile.
„Pacienții cu cancer nu mai pot plăti prețul așteptării. România are nevoie de obiective clare, termene asumate și mecanisme de monitorizare care să transforme strategiile și planurile existente în rezultate concrete pentru oameni. Accesul la diagnostic precoce, tratament și servicii de suport trebuie să devină o prioritate reală a sistemului de sănătate”, a declarat Cezar Irimia.
Mesajul transmis de FABC este că pacientul oncologic nu mai poate fi lăsat să se descurce singur într-un sistem fragmentat, în care timpul de așteptare, lipsa informațiilor și accesul inegal la servicii pot schimba cursul bolii.
FABC critică proiectul CNAS privind furnizorii privați
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer atrage atenția și asupra unui proiect de ordin publicat recent de CNAS, prin care accesul furnizorilor privați la programele naționale de sănătate ar urma să fie decis printr-o formulă administrativă.
Organizația critică lipsa unui studiu de impact care să arate câți pacienți ar putea fi afectați și ce consecințe ar avea schimbările asupra accesului la tratament.
FABC susține că pacienții nu pot fi reduși la o formulă matematică. Orice modificare administrativă trebuie evaluată în funcție de efectele reale asupra listelor de așteptare, întârzierilor diagnostice, accesului la tratament și șanselor de supraviețuire.
Ce cere FABC autorităților
La finalul conferinței, participanții au transmis un apel comun către autorități pentru accelerarea reformelor din oncologie.
Printre priorități se află dezvoltarea programelor de screening, reducerea timpilor de diagnostic, acces echitabil la investigații și biomarkeri, reducerea întârzierilor în introducerea tratamentelor inovatoare și consolidarea mecanismelor de navigare a pacienților.
FABC cere și includerea constantă a organizațiilor de pacienți în elaborarea și evaluarea politicilor publice din sănătate. Pentru pacienții oncologici, deciziile luate fără consultarea celor afectați direct riscă să rămână departe de realitatea din spitale și cabinete.
După ani de strategii, promisiuni și reforme începute pe hârtie, pacienții cer rezultate vizibile. În oncologie, fiecare lună de întârziere poate însemna o șansă pierdută, iar România nu își mai permite să trateze timpul ca pe o simplă variabilă birocratică.
