Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Pacienții cu cancer plătesc singuri tratamente esențiale. Ce spun specialiștii despre lipsa decontării prin CNAS.
În prezent, în România costurile tratamentului stomatologic sunt suportate de pacientul oncologic. Introducerea decontării prin CNAS pentru tratamentul stomatologic oncologic și protezarea maxilo-facială ar produce beneficii directe pentru pacient și beneficii sistemice pentru serviciile publice de sănătate, prin reducerea complicațiilor, susținerea continuității terapiei și diminuarea costurilor generate de non-intervenție.
Potrivit dr. Luminița Oancea, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Stomatologi din România și coordonatoarea programului OralONCOCheck, din punct de vedere clinic, decontarea ar contribui la reducerea complicațiilor orale, la scăderea riscului de osteoradionecroză și la creșterea complianței la tratamentul oncologic, cu efecte favorabile asupra prognosticului [2,8,9].
În același timp, reabilitarea orală și protezarea maxilo-facială susțin restaurarea alimentației, îmbunătățirea vorbirii și recuperarea funcțională și socială, ceea ce este esențial pentru menținerea autonomiei pacientului și pentru reintegrarea sa în viața cotidiană [1,11].
Din perspectivă economică și psihosocială, introducerea decontării ar reduce costurile de spitalizare și costurile indirecte pentru sistemul public prin limitarea complicațiilor severe și a reinternărilor evitabile [2]. Totodată, accesul la tratament și la reabilitare funcțională ar contribui la reducerea anxietății și depresiei, la creșterea stimei de sine și la îmbunătățirea calității vieții pacienților care se confruntă nu doar cu boala oncologică, ci și cu pierderea unor funcții esențiale și cu modificări majore ale imaginii corporale [1,7]”.
Decontarea acestor servicii nu înseamnă doar sprijin financiar. Este o măsură de politică publică prin care CNAS poate îmbunătăți traseul pacientului oncologic, poate reduce diferențele de acces și poate asigura o intervenție medicală organizată și previzibilă. În același timp, susține recuperarea, funcțiile esențiale și reintegrarea socială a pacienților.
„În ansamblu, decontarea acestor servicii nu reprezintă doar un mecanism de sprijin financiar, ci o măsură de politică publică prin care CNAS poate crește eficiența traseului oncologic, reduce inechitățile de acces și transforma o nevoie medicală critică într-o intervenție gestionată predictibil, cu efecte favorabile asupra supraviețuirii, recuperării funcționale și reintegrării sociale.
Argument medical – proteza maxilo-facială este parte a tratamentului oncologic
Protezarea maxilo-facială nu este o procedură estetică, ci o componentă terapeutică esențială a recuperării după rezecțiile oncologice. Defectele rezultate după maxilectomii, mandibulectomii, glossectomii sau alte intervenții compromit masticația, deglutiția, fonația și respirația. Protezele permit restabilirea acestor funcții și reintegrarea pacientului”, ne informează ȘL dr. Luminița Oancea,vicepreședinte al Colegiului Medicilor Stomatologi din România și coordonatoarea programului OralONCOCheck.
Argument privind supraviețuirea
„Malnutriția post-rezecțională, determinată de imposibilitatea masticației și deglutiției normale, afectează toleranța la chimioterapie și radioterapie și poate reduce șansele de supraviețuire. Reabilitarea protetică contribuie la menținerea statusului nutrițional și la continuitatea tratamentului oncologic”.
Argument de sănătate mintală și calitate a vieții
„Pacienții cu defecte faciale vizibile dezvoltă frecvent depresie, anxietate și izolare socială. Documentele științifice menționează corelații între accesul la protezare și reducerea riscului suicidar, precum și îmbunătățirea calității vieții”.
Argument privind prevenirea complicațiilor pe termen lung
„Riscul de osteoradionecroză persistă toată viața la pacienții iradiați. Din acest motiv, este necesară monitorizarea și reabilitarea orală pe termen lung, inclusiv prin protezare și întreținerea acesteia”.
Argument economic
„Lipsa reabilitării protetice generează costuri suplimentare pentru sistemul de sănătate prin complicații evitabile, reinternări, infecții, tulburări severe de alimentație și consum suplimentar de resurse medicale. Costul non-intervenției este mai mare decât costul finanțării reabilitării”.
Argument de echitate și sănătate publică
„Lipsa decontării afectează în special pacienții vulnerabili și creează inechități majore de acces la recuperare funcțională. Protezarea maxilo-facială trebuie tratată similar altor dispozitive medicale necesare recuperării după boală”.
Argument comparativ internațional
„În numeroase state europene și în alte sisteme de sănătate, reabilitarea orală oncologică și protezele maxilo-faciale sunt finanțate integral sau parțial din fonduri publice, ca parte a îngrijirii oncologice integrate. România are o acoperire insuficientă în acest domeniu”.
Ce susține CMSR
Pentru integrarea tratamentului stomatologic oncologic și a protezării maxilo-faciale în traseul standard de îngrijire, sunt necesare următoarele măsuri:
- Introducerea protezelor maxilo-faciale în categoria dispozitivelor medicale decontate de CNAS, cu criterii clare de eligibilitate.
- Crearea unui program dedicat de reabilitare orală a pacienților oncologici, cu evaluare pre-terapeutică, tratamentul complicațiilor și reabilitare funcțională.
- Stabilirea unui mecanism de decontare pentru tratamentele stomatologice pre și post oncologice, inclusiv pentru reparații și ajustări periodice ale protezelor maxilo-faciale.
- Dezvoltarea unei rețele de centre regionale de reabilitare oro-maxilo-facială pentru acces echitabil la servicii de specialitate.
- Integrarea medicului stomatolog și a specialistului în protetică maxilo-facială în echipele oncologice multidisciplinare.
