Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Sectorul energetic nu trebuie transformat într-un subiect de dispută politică, iar deciziile privind viitorul sistemului energetic național trebuie luate pe baza unor analize tehnice, susține Sebastian Burduja. Fostul ministru al Energiei afirmă că România trebuie să țină cont de realitățile din sistem, de studiile de adecvanță și de contextul energetic regional înainte de a lua decizii privind închiderea unor capacități de producție.
Declarațiile vin în contextul dezbaterilor privind calendarul de închidere a centralelor pe cărbune și obligațiile asumate de România în procesul de decarbonizare, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Sebastian Burduja: „Energia nu trebuie politizată”
Sebastian Burduja consideră că domeniul energetic este unul strategic și trebuie gestionat pe baza unor criterii tehnice, nu politice. Acesta susține că orice decizie privind capacitățile de producție trebuie analizată prin prisma siguranței sistemului energetic național.
„Energia nu trebuie politizată. E un domeniu mult prea important, la care prea puțini se pricep, dar despre care mai toți își dau cu părerea.
Corect ar fi ca decizia finală a Parlamentului să fie una informată de poziția Comisiei Europene: cum evaluează îndeplinirea jaloanelor aferente decarbonizării de către România și cum evaluează și, mai ales, cum justifică eventualele penalități aplicate României, având în vedere studiul de adecvanță, circumstanțele în care România nu a putut finaliza grupuri pe gaz, circumstanțe în afara controlului României, dar și situația actuală cu totul specială în sectorul energetic regional.”, a spus Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană ar trebui să analizeze situația României ținând cont de întârzierile apărute în dezvoltarea unor noi capacități energetice și de nevoile reale ale sistemului.
Burduja avertizează asupra riscului unui blackout
Sebastian Burduja a atras atenția că securitatea energetică este direct legată de securitatea națională și că reducerea prematură a capacităților de producție ar putea genera probleme majore pentru România.
Fostul ministru al Energiei susține că închiderea unor grupuri energetice înainte ca acestea să fie înlocuite cu noi capacități funcționale poate crește riscul apariției unor dezechilibre în sistem.
„Securitatea energetică a României nu este negociabilă. De ce? Pentru că este echivalentă cu securitatea națională. Pentru că un eventual blackout, determinat de închiderea a noi grupuri, va însemna pagube de multe miliarde de euro. Gândiți-vă ca am avut un singur blackout in istoria României, în 1977 (ce an!), iar pagubele au fost de 3-4 ori mai mari decât pagubele cutremurului.
Cine va răspunde dacă ne forțează Comisia Europeană să închidem grupuri, în ciuda studiului de adecvanta care arată clar nevoile sistemului energetic românesc? Decizia pe care România o are de luat este tehnica, nu politica, și nici nu trebuie politizată.
Personal, am aceeași poziție pe care am avut-o pe tot parcursul mandatului meu: România are nevoie de fiecare MW de producție în banda, inclusiv grupuri pe cărbune, până când grupuri echivalente pe gaz vor fi finalizate“, a conchis Sebastian Burduja, potrivit DCnews.
România cere reevaluarea calendarului de închidere a centralelor pe cărbune
Declarațiile lui Sebastian Burduja au loc într-o perioadă în care România încearcă să obțină o reevaluare a termenelor privind eliminarea treptată a producției pe bază de cărbune.
Autoritățile române susțin că noile capacități pe gaz, care ar trebui să înlocuiască o parte dintre grupurile pe cărbune, au înregistrat întârzieri din motive care nu au depins de deciziile autorităților.
Tema este analizată atât la nivel parlamentar, cât și în dialogul cu Comisia Europeană, în contextul angajamentelor asumate de România privind reducerea emisiilor și tranziția către un sistem energetic mai puțin poluant.
Studiile tehnice, argumentul principal în deciziile energetice
Burduja susține că deciziile privind închiderea sau menținerea unor capacități de producție trebuie fundamentate pe date tehnice, astfel încât România să își păstreze siguranța energetică.
Potrivit acestuia, studiul de adecvanță al sistemului energetic național trebuie să reprezinte un element esențial în stabilirea calendarului de tranziție, mai ales într-un context regional marcat de instabilitate și de creșterea cererii de energie.
Dezbaterea privind viitorul centralelor pe cărbune rămâne una dintre cele mai importante teme pentru sectorul energetic românesc, între obiectivele de decarbonizare asumate de România și necesitatea menținerii unei producții suficiente pentru consumul intern.
