Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Pare o problemă psihică, dar boala atacă creierul. Schimbările bruște de comportament, pierderile de memorie, convulsiile sau apariția unor simptome psihice pot avea o cauză medicală mai puțin cunoscută. Encefalita autoimună apare atunci când sistemul imunitar atacă în mod greșit creierul și poate provoca simptome care, la început, seamănă cu o tulburare psihiatrică.
Boala este rară, dar medicii atrag atenția asupra importanței recunoașterii rapide a simptomelor, deoarece unele forme pot răspunde la tratament, potrivit apnews.com.
Ce este encefalita autoimună
Encefalita autoimună reprezintă un grup de boli în care sistemul imunitar atacă celulele sau receptorii creierului. În funcție de zona afectată și de tipul de anticorpi implicați, simptomele pot fi foarte diferite. Unele persoane dezvoltă probleme de memorie, tulburări de somn, convulsii, dificultăți de vorbire sau schimbări importante de comportament.
Pot apărea și halucinații, paranoia sau psihoză, ceea ce poate face diagnosticul dificil.
Când memoria se schimbă brusc
Una dintre caracteristicile importante poate fi apariția rapidă a problemelor de memorie. Un caz prezentat de Associated Press este cel al unui bărbat de 72 de ani care a dezvoltat encefalită asociată anticorpilor LGI1. Boala i-a afectat memoria autobiografică, astfel încât a ajuns să nu își mai amintească anumite evenimente importante din propria viață. În anumite situații, modificarea memoriei poate apărea într-un interval scurt și poate fi însoțită de alte simptome neurologice.
Simptome care pot ridica suspiciunea
Manifestările diferă de la un pacient la altul. Printre simptomele descrise de specialiști se numără:
• pierderi de memorie
• confuzie
• schimbări bruște de comportament
• anxietate sau agitație
• halucinații
• paranoia
• convulsii
• tulburări de somn
• dificultăți de vorbire
• mișcări involuntare
Unele persoane pot avea mai multe dintre aceste simptome în același timp.
De ce poate fi confundată cu o boală psihiatrică
Atunci când predomină modificările de comportament, halucinațiile sau paranoia, primul diagnostic luat în calcul poate fi unul psihiatric.
Problema este că encefalita autoimună poate evolua rapid și poate combina simptome psihice cu manifestări neurologice.
Apariția convulsiilor, a unor tulburări de memorie neobișnuite, a mișcărilor involuntare sau a unei modificări rapide a stării mentale poate determina medicii să caute și o cauză neurologică.
Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul poate necesita mai multe investigații. Medicii pot recomanda analize de sânge și de lichid cefalorahidian pentru identificarea anumitor anticorpi. În funcție de caz, pot fi necesare RMN cerebral, electroencefalogramă și alte teste neurologice.
Nu există un singur test care să confirme toate formele de encefalită autoimună. Diagnosticul se bazează pe combinația dintre simptome, examenul neurologic, investigații și rezultatele testelor.
Tratamentul poate viza sistemul imunitar
Tratamentul urmărește reducerea atacului imun asupra creierului.
În funcție de forma bolii și de severitate, medicii pot utiliza corticosteroizi, imunoglobuline intravenoase sau plasmafereză. În anumite cazuri pot fi folosite și alte medicamente care modifică răspunsul sistemului imunitar.
Tratamentul poate include și controlul convulsiilor sau al altor simptome neurologice.
De ce contează diagnosticul rapid
Encefalita autoimună poate fi dificil de recunoscut, mai ales când simptomele inițiale seamănă cu o problemă psihiatrică.
Recunoașterea bolii și începerea tratamentului cât mai devreme pot influența recuperarea. Evoluția diferă însă în funcție de tipul de encefalită, severitatea bolii și răspunsul pacientului la tratament.
Un semnal pe care nu trebuie să îl ignori
O schimbare bruscă și inexplicabilă a comportamentului sau memoriei nu trebuie pusă automat pe seama stresului ori a unei probleme psihice.
Când apar simultan tulburări de memorie, convulsii, confuzie, halucinații sau alte semne neurologice, medicii pot lua în calcul și cauze organice, inclusiv encefalita autoimună.
