Din cuprinsul articolului
Proprietarii de apartamente vor continua să plătească cheltuielile pentru întreținerea liftului după regulile actuale, după ce Camera Deputaților a respins definitiv proiectul de lege care propunea modificarea modului de repartizare a acestor costuri.
Inițiativa legislativă viza schimbarea prevederilor din Legea nr. 196/2018 privind organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor. Potrivit propunerii, cheltuielile pentru întreținerea ascensorului ar fi urmat să fie calculate în funcție de numărul persoanelor care locuiesc într-un apartament și nu în funcție de suprafața locuinței, așa cum se întâmplă în prezent.
Prin votul negativ al Camerei Deputaților, care a avut rol de for decizional, proiectul și-a încheiat parcursul legislativ și nu mai poate produce efecte juridice.
De ce s-a dorit schimbarea modului de calcul
Autorii proiectului au susținut că actualul sistem nu reflectă întotdeauna utilizarea reală a liftului și poate genera situații considerate inechitabile pentru anumite categorii de proprietari.
În argumentația care a însoțit inițiativa legislativă se arăta că frecvența utilizării ascensorului este influențată în primul rând de numărul persoanelor care locuiesc într-un apartament și mai puțin de dimensiunea locuinței.
Astfel, o persoană care locuiește singură într-un apartament mare poate ajunge să plătească o contribuție mai ridicată pentru întreținerea liftului decât o familie numeroasă care locuiește într-un apartament cu suprafață mai mică, deși aceasta din urmă utilizează ascensorul mult mai des.
Pe baza acestui argument, inițiatorii au propus ca toate costurile legate de exploatarea liftului să fie repartizate după numărul de persoane declarate în fiecare locuință.
Ce se schimbă după votul Parlamentului
În urma respingerii definitive a proiectului, regulile actuale rămân în vigoare fără nicio modificare.
Astfel, consumul de energie electrică necesar funcționării liftului continuă să fie repartizat în funcție de numărul persoanelor care locuiesc efectiv în apartamente.
În schimb, cheltuielile pentru întreținerea, verificările tehnice periodice, reparațiile, modernizarea și exploatarea ascensorului vor fi calculate în continuare pe baza cotei-părți indivize deținute de fiecare proprietar, criteriu care are la bază suprafața locuinței.
Cine ar fi câștigat și cine ar fi pierdut din noua formulă
Dacă proiectul ar fi fost adoptat, impactul financiar ar fi diferit de la un proprietar la altul.
Persoanele care locuiesc singure, cuplurile fără copii sau proprietarii unor apartamente mari ocupate de puțini locatari ar fi putut beneficia de facturi mai mici pentru întreținerea liftului.
De cealaltă parte, familiile numeroase care locuiesc în apartamente mai mici ar fi fost nevoite să suporte costuri mai ridicate.
Acest aspect a fost unul dintre principalele motive de controversă în jurul inițiativei legislative, existând opinii potrivit cărora modificarea ar fi favorizat anumite categorii de proprietari și ar fi transferat o parte din costuri către alții.
Ce reprezintă cota-parte indiviză
Cota-parte indiviză reprezintă procentul de proprietate pe care fiecare apartament îl are asupra părților comune ale imobilului.
Aceasta este stabilită în funcție de suprafața utilă a locuinței și este utilizată pentru calcularea mai multor categorii de cheltuieli comune din cadrul asociațiilor de proprietari.
Prin urmare, proprietarii apartamentelor mai mari dețin o cotă-parte indiviză mai ridicată și contribuie proporțional mai mult la anumite costuri comune, inclusiv la cele aferente întreținerii liftului.
Proprietarii restanțieri pot fi acționați în instanță
Respingerea proiectului nu modifică obligațiile financiare pe care proprietarii le au față de asociațiile de proprietari.
Conform legislației în vigoare, asociațiile au dreptul să recupereze debitele restante prin intermediul instanțelor de judecată atunci când proprietarii nu își achită obligațiile de plată.
În anumite situații prevăzute de lege, asociația poate solicita inclusiv înscrierea unei ipoteci asupra apartamentului pentru garantarea recuperării creanțelor.
Totodată, dacă restanțele nu sunt achitate în termen de două luni de la scadență, asociația poate începe procedurile judiciare pentru recuperarea sumelor datorate.
Regulile rămân neschimbate pentru milioane de români
Prin respingerea definitivă a proiectului în Camera Deputaților, dezbaterea privind modificarea modului de calcul al întreținerii liftului se încheie, cel puțin pentru moment.
Pentru milioane de români care locuiesc în condominii, sistemul actual rămâne neschimbat: energia electrică necesară funcționării liftului este repartizată în funcție de numărul de persoane, iar cheltuielile pentru întreținere, reparații și exploatare continuă să fie calculate pe baza cotei-părți indivize și a suprafeței locuinței.
Sursa: Capital



