Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Cancerul pancreatic rămâne unul dintre diagnosticele oncologice cu cel mai dur prognostic. De multe ori, boala este descoperită târziu, când tumora s-a extins deja, iar tratamentele disponibile pot câștiga timp, dar rareori schimbă radical cursul bolii.
De aceea, rezultatele unui studiu publicat în The New England Journal of Medicine au atras atenția oncologilor din întreaga lume. Un medicament oral numit daraxonrasib a dublat supraviețuirea mediană la pacienți cu cancer pancreatic metastatic tratați anterior, comparativ cu chimioterapia standard. În studiul de fază 3 RASolute 302, pacienții care au primit daraxonrasib au avut o supraviețuire mediană de 13,2 luni, față de 6,7 luni în grupul tratat cu chimioterapie.
Dr. Eileen O’Reilly, oncolog gastrointestinal la Memorial Sloan Kettering Cancer Center și autoare principală a studiului publicat în NEJM, a descris rezultatul drept cel mai mare beneficiu observat în cariera sa cu un singur medicament anticancer în această boală.
De ce cancerul pancreatic ucide atât de repede
Cancerul pancreatic este periculos pentru că, în stadiile timpurii, poate trece aproape neobservat. Pancreasul este situat adânc în abdomen, iar tumorile mici nu produc mereu simptome clare. Când apar semnele, boala este adesea avansată.
National Cancer Institute menționează printre simptome icterul, scaunele deschise la culoare, urina închisă, durerea în partea superioară sau mijlocie a abdomenului cu iradiere spre spate, scăderea inexplicabilă în greutate, lipsa poftei de mâncare și oboseala. Problema este că multe dintre aceste simptome pot fi puse inițial pe seama unor afecțiuni digestive mai banale.
Pentru pacienții diagnosticați în stadii localizate, chirurgia poate fi o opțiune, urmată de chimioterapie. Pentru cei la care cancerul a ajuns deja la distanță, tratamentul se bazează în principal pe chimioterapie, cu scopul de a încetini boala și de a prelungi viața.
În România, tema este relevantă nu doar prin gravitatea bolii, ci și prin accesul încă dificil la diagnostic rapid și tratamente inovatoare. Profilul de țară realizat de OCDE și Comisia Europeană arată că, în 2022, România avea o mortalitate prin cancer peste media UE la bărbați și progrese mai lente în reducerea deceselor oncologice față de multe state europene.
Ce este daraxonrasib și de ce rezultatul e atât de important
Daraxonrasib nu este o chimioterapie clasică. Este o terapie țintită administrată oral, concepută să blocheze o familie de proteine numită RAS, implicată direct în creșterea și răspândirea multor tumori.
În cancerul pancreatic ductal, cel mai frecvent tip de cancer pancreatic, mutațiile RAS sunt prezente în peste 90% dintre tumori. Ani la rând, aceste mutații au fost considerate extrem de greu de atacat cu medicamente. Daraxonrasib este descris ca un inhibitor RAS(ON) multiselectiv, care țintește forma activă a proteinelor RAS, cea care transmite celulelor canceroase semnale de creștere.
Pe scurt, medicamentul încearcă să oprească unul dintre „motoarele” biologice care alimentează cancerul pancreatic. Tocmai această țintire explică entuziasmul oncologilor. Nu este doar un nou regim de chimioterapie, ci o încercare de a lovi mecanismul genetic care susține boala la majoritatea pacienților.
Studiul care a atras o ovație la ASCO
Rezultatele au fost prezentate la reuniunea anuală ASCO 2026, unul dintre cele mai importante congrese mondiale de oncologie. Studiul RASolute 302 a inclus 500 de pacienți cu cancer pancreatic ductal metastatic, tratați anterior. O parte au primit daraxonrasib, iar ceilalți chimioterapie aleasă de investigator.
Diferența a fost puternică. Supraviețuirea mediană a fost de 13,2 luni cu daraxonrasib și de 6,7 luni cu chimioterapie în populația totală a studiului. Supraviețuirea fără progresia bolii a fost de 7,2 luni cu daraxonrasib și de 3,6 luni cu chimioterapie. Riscul de deces a fost redus cu aproximativ 60%, potrivit datelor raportate în NEJM și de Dana-Farber Cancer Institute.
Și răspunsul tumoral a fost mai bun. În populația totală, rata de răspuns obiectiv a fost de 31,6% cu daraxonrasib, față de 11,2% cu chimioterapie. La pacienții cu mutație RAS G12 cunoscută, 33,2% au avut micșorarea sau dispariția importantă a tumorilor, comparativ cu 11,8% în grupul chimioterapiei.
Nu este vindecare, dar poate însemna luni câștigate într-o boală dură
Pentru cineva din afara oncologiei, 13 luni pot părea puțin. În cancerul pancreatic metastatic tratat anterior, diferența este însă majoră. În acest stadiu, multe tratamente oferă beneficii limitate, iar boala poate progresa rapid.
Daraxonrasib nu este prezentat ca un leac. Dr. Eileen O’Reilly și echipa de la Memorial Sloan Kettering spun explicit că medicamentul nu vindecă boala, dar poate schimba felul în care este tratat cancerul pancreatic avansat. Pe lângă supraviețuire, studiul a arătat și o întârziere a deteriorării durerii și a calității vieții.
Acest detaliu contează enorm. În cancerul pancreatic avansat, câteva luni în plus sunt cu atât mai importante când vin cu durere mai bine controlată, mai puțină epuizare și o capacitate mai bună de a mânca, de a se mișca și de a rămâne conectat la viața de zi cu zi.
Ce efecte adverse au apărut
Daraxonrasib nu este lipsit de reacții adverse. În studiile raportate, cele mai frecvente probleme au fost erupțiile cutanate, inflamația gurii, greața și diareea. Reuters a relatat că, în studiul timpuriu cu 168 de pacienți, 96% au avut reacții adverse legate de tratament, iar 30% au avut evenimente severe sau amenințătoare de viață.
Totuși, în studiul de fază 3, întreruperea tratamentului din cauza reacțiilor adverse legate de terapie a fost mai rară cu daraxonrasib decât cu chimioterapia: 1,2% față de 11,2%. Evenimentele adverse de grad 3 sau mai mare au fost raportate la 61,8% dintre pacienții tratați cu daraxonrasib și la 69,6% dintre cei tratați cu chimioterapie.
Asta nu înseamnă că tratamentul este ușor. Înseamnă că, în studiul publicat, a fost tolerat suficient de bine pentru a permite administrarea la mulți pacienți și a produs un beneficiu de supraviețuire rar întâlnit în acest tip de cancer.
Este disponibil în România?
Nu. În prezent, daraxonrasib este încă un medicament investigațional. Revolution Medicines precizează că tratamentul nu este aprobat de nicio autoritate de reglementare, inclusiv în Statele Unite sau Europa. Agenția Europeană a Medicamentului i-a acordat în aprilie 2026 statut de medicament orfan pentru tratamentul cancerului pancreatic, un pas care oferă sprijin științific și de reglementare dezvoltatorului, dar nu echivalează cu autorizație de punere pe piață.
În Statele Unite, FDA a permis accesul extins la daraxonrasib pentru anumiți pacienți cu cancer pancreatic metastatic tratat anterior, înainte de aprobarea formală, dar cererile trebuie făcute prin medicul curant, nu direct de pacienți.
Pentru România, asta înseamnă că pacienții nu îl pot primi acum ca tratament standard. Accesul ar putea deveni posibil doar prin studii clinice, programe speciale de acces sau după o eventuală aprobare europeană și decizii naționale privind rambursarea. Pentru un pacient diagnosticat, întrebarea corectă de pus oncologului este dacă există studii clinice potrivite sau centre europene unde tratamentul este investigat.
De ce descoperirea poate schimba mai mult decât cancerul pancreatic
Miza depășește cancerul pancreatic. Mutațiile RAS apar și în alte tumori, inclusiv în unele cancere pulmonare și colorectale. Dacă medicamente precum daraxonrasib confirmă beneficiul în studii suplimentare, aceeași logică terapeutică ar putea fi extinsă în mai multe tipuri de cancer.
Memorial Sloan Kettering notează că daraxonrasib este deja analizat în noi studii, inclusiv în combinație cu alte tratamente, în boala metastatică netratată anterior și după intervenția chirurgicală, pentru a vedea dacă poate reduce riscul de recidivă.
Aceasta este partea care îi entuziasmează pe oncologi: nu doar supraviețuirea dublată într-un studiu, ci deschiderea unei direcții terapeutice într-o boală în care progresele au fost rare și lente.
Semnele care nu trebuie ignorate
Tratamentul nou nu schimbă un adevăr dur: cancerul pancreatic rămâne mult mai ușor de tratat când este descoperit mai devreme. Simptomele persistente trebuie investigate, mai ales dacă apar după 50 de ani sau la persoane cu factori de risc.
Durerea abdominală care merge spre spate, scăderea inexplicabilă în greutate, îngălbenirea pielii sau a ochilor, urina închisă la culoare, scaunele decolorate, lipsa poftei de mâncare, oboseala persistentă și diabetul apărut recent pot justifica evaluare medicală. American Cancer Society menționează fumatul, diabetul de tip 2, excesul ponderal, pancreatita cronică și istoricul familial printre factorii de risc importanți.
Noul medicament nu anulează nevoia de diagnostic rapid, centre specializate și acces la studii clinice. Dar pentru un cancer care, până acum, lăsa prea puține opțiuni după progresia bolii, daraxonrasib aduce ceva rar: o diferență clară de supraviețuire, obținută prin lovirea unei ținte considerate mult timp aproape imposibil de controlat.
