Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Cei 5,1 milioane de pensionari români au pierdut o creștere legală estimată la 7-8% pentru pensiile din 2026, după ce articolul XXXI din Legea 141/2025 a înghețat valoarea punctului de referință (VPR) la 81 lei pentru al doilea an consecutiv. Efectul cumulat al neindexării din 2025 și 2026 a dus la o pierdere medie estimată de aproximativ 19% din valoarea reală a pensiilor, conform calculelor specialiștilor.
Conform articolului 158 din Legea 360/2023, valoarea punctului de referință ar fi trebuit să se indexeze anual cu rata inflației și cu 50% din creșterea câștigului salarial real – dar mecanismul a fost suspendat de două ori prin acte normative: OUG 156/2024 pentru anul 2025 și Legea 141/2025 pentru anul 2026. Pensiile publice ar fi trebuit să crească cu 8,1% în 2025 și cu 7,3% în 2026. O persoană cu o pensie de 3.000 lei la finalul anului 2024 ar fi ajuns la 3.243 lei în 2025 și la 3.480 lei în 2026 – dar în realitate primește tot 3.000 lei.
Pierdere medie per pensionar în 2025: aproximativ 360 lei × 12 luni = 4.400 lei. Pierdere cumulată 2025-2026: aproximativ 9.000-10.000 lei per pensionar mediu. Pentru atenuarea impactului, guvernul a introdus Pachetul de Solidaritate (OUG 23/2026) cu plăți de 250-500 lei pentru pensiile sub 3.000 lei, în două tranșe (mai și decembrie 2026). Fundația FACIAS a depus în martie 2026 o plângere la Curtea de Apel București pentru obligarea CNPP să aplice indexarea legală.
Curtea Constituțională (CCR) are pe rol multiple dosare contestând constituționalitatea articolului XXXI. Pentru 2027, ministrul Muncii a confirmat că VPR va fi indexat cu aproximativ 13% (10% inflație + 3% creștere venit mediu brut) și că CASS pe pensii se va elimina – cu un an înaintea termenului inițial.
Mecanismul de indexare din Legea 360/2023 și suspendarea lui
Indexarea pensiilor este procesul prin care valoarea pensiilor este ajustată periodic pentru a menține cât de cât în echilibru puterea de cumpărare a pensionarilor. Pentru pensionarii români, previziunile sunt sumbre – de doi ani Statul Român a suspendat indexarea pensiilor cu inflația.
Conform articolului 158 din Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii, valoarea punctului de referință (VPR) se indexează anual cu rata inflației și cu 50% din creșterea câștigului salarial real – cei doi indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică. Pentru anul 2025, formula completă ar fi dat o creștere de aproximativ 8,8% – dar legea prevede plafon la nivelul mai mic dintre inflația medie 2023-2024 (8,1%) sau creșterea contribuțiilor de asigurări sociale (8,1%).
Deci VPR ar fi trebuit să crească la 87,5 lei în 2025 (de la 81 lei stabilit la recalcularea din septembrie 2024). În realitate, prin OUG 156/2024 – „ordonanța trenuleț” pentru bugetul 2025 – VPR a fost înghețat la 81 lei. Formula de indexare amânată pentru 2026. Pentru anul 2026, în vara anului 2025, în plină perioadă de austeritate, Parlamentul a adoptat Legea 141/2025 care a înghețat VPR din nou la 81 lei. Formula amânată iar, pentru 2027.
Pierderile concrete pentru pensionari: 19% în 2 ani
Valoarea punctului de referință a fost stabilită la 81 lei la recalcularea din septembrie 2024. De atunci nu s-a dat niciun ban în plus la pensie. Pensionarii au pierdut în medie 360 lei × 12 luni = 4.400 lei în anul 2025.
Exemple concrete de pierdere prin neindexare. Pentru un pensionar cu pensia 2.000 lei brut la finalul anului 2024: cu indexarea 8,1% în 2025 ar fi ajuns la 2.162 lei; cu indexarea 7,3% în 2026 la 2.320 lei. Pierdere cumulată 2025-2026: aproximativ 5.500 lei. Pentru un pensionar cu pensia 3.000 lei: ar fi ajuns la 3.243 lei în 2025 și la 3.480 lei în 2026. Pierdere cumulată: aproximativ 8.300 lei. Pentru un pensionar cu pensia 5.000 lei: ar fi ajuns la 5.405 lei în 2025 și la 5.800 lei în 2026. Pierdere cumulată: aproximativ 13.800 lei. Pentru un pensionar cu pensia 8.000 lei: pierdere cumulată aproximativ 22.000 lei. Pentru cei aproximativ 4,9 milioane pensionari plătiți de stat, pierderea totală cumulată depășește 25 miliarde lei în doi ani – o sumă echivalentă cu aproximativ 15% din bugetul anual al asigurărilor sociale de stat.
Puterea de cumpărare: 3.000 lei devin 2.450 lei reali
Conform analizei publicate de Doctorul Zilei, practic, o pensie de 3.000 lei din 2024 are astăzi puterea de cumpărare a unei pensii de 2.450 lei la prețurile din momentul stabilirii. Pentru pensionarii cu venituri mici, această erodare a venitului real poate face diferența între a-și permite medicamentele și a fi nevoiți să aleagă între medicamente și hrană.
Calculul puterii de cumpărare se bazează pe inflația cumulată în perioada septembrie 2024 – iunie 2026. Inflația oficială INS pentru această perioadă este aproximativ 18-19% (cumulat). Pentru o pensie nominală de 3.000 lei în septembrie 2024 (menținută la 3.000 lei în iunie 2026), puterea de cumpărare s-a redus la aproximativ 2.450-2.520 lei (în prețuri din septembrie 2024).
Pentru contextul consumului pensionarilor (care diferă de coșul standard INS – mai mult pentru medicamente, alimente, utilități), inflația resimțită este de obicei mai mare cu 2-3 puncte procentuale față de inflația oficială. Pentru pensionarii săraci (pensia minimă 1.281 lei), pierderea puterii de cumpărare nominală este de doar 230-240 lei – dar reprezintă aproximativ 18-19% din venitul total, ceea ce poate însemna alegerea între medicamente și alimente.
Pachetul de Solidaritate: compensare parțială OUG 23/2026
Pentru atenuarea impactului social al neindexării, guvernul a introdus Pachetul de Solidaritate prin Ordonanța de Urgență 23/2026. Pachetul prevede plăți suplimentare pentru pensionarii cu venituri reduse, în două tranșe (mai 2026 și decembrie 2026). Cele 3 tranșe ale pachetului. Pentru pensionarii cu pensia sub 1.500 lei: 500 lei × 2 tranșe = 1.000 lei suplimentar pe an. Pentru pensii între 1.500 și 2.000 lei: 400 lei × 2 tranșe = 800 lei. Pentru pensii între 2.000 și 3.000 lei: 250 lei × 2 tranșe = 500 lei.
Beneficiari: aproximativ 3,5-4 milioane pensionari (cu pensii sub 3.000 lei). Cost total al pachetului pentru bugetul de stat: aproximativ 3,2 miliarde lei. Pentru un pensionar cu pensia 1.500 lei: a primit 500 lei în mai 2026 și va primi 500 lei în decembrie 2026 = 1.000 lei total. Pentru contextul comparativ, dacă indexarea de 7,3% ar fi fost aplicată: pensia ar fi crescut cu 110 lei lunar × 12 = 1.320 lei/an.
Pachetul de Solidaritate aduce 1.000 lei/an pentru această categorie – acoperă 76% din ce ar fi adus indexarea. Pentru pensionarii cu pensii peste 3.000 lei: NU primesc nimic din pachetul de solidaritate, deci pierderea prin neindexare nu este compensată în niciun fel. Pentru cei mai bogați pensionari (peste 5.000-8.000 lei), pierderea cumulată poate ajunge la 13.000-22.000 lei în doi ani.
Plângerea FACIAS la Curtea de Apel București
În martie 2026, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a depus o plângere la Curtea de Apel București pentru obligarea Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) să aplice indexarea legală conform articolului 158 din Legea 360/2023. FACIAS argumentează că indexarea nu este o favoare administrativă, ci mecanismul prin care statul protejează valoarea reală a pensiei în fața inflației, prevăzut explicit prin lege.
Dispozițiile articolului XXXI din Legea 141/2025, prin care s-a dispus menținerea punctului de referință la 81 lei, sunt contestate ca fiind în conflict cu mai multe prevederi constituționale, printre care: dreptul la pensie (art. 47 din Constituție); principiul securității juridice; protecția drepturilor dobândite. Pentru contextul juridic, mai multe sute de dosare au ajuns lunar la Curtea Constituțională (CCR) pentru contestarea Legii 141/2025. Conform datelor publicate de presa juridică, peste 2.000 de dosare pentru pensii erau pe masa CCR la începutul anului 2026 – dintre care niciunul nu fusese încă analizat. O decizie favorabilă a CCR ar avea consecințe majore: ar însemna restabilirea retroactivă a indexării pentru 2025 și 2026, cu plăți compensatorii pentru toți cei 5,1 milioane pensionari români (estimat la 25 miliarde lei sume restante cumulate).
Promisiunea pentru 2027: VPR indexat cu 13% + eliminarea CASS
Conform analizei publicate de Doctorul Zilei, ministrul Muncii a confirmat într-o intervenție televizată că eliminarea CASS pentru pensiile de peste 3.000 lei va fi aplicată din ianuarie 2027 – cu un an înaintea termenului inițial prevăzut de Legea 141/2025. În același timp, valoarea punctului de referință va fi indexată cu aproximativ 13% (10% rata inflației plus 3% din creșterea venitului mediu brut).
Pentru contextul matematic: VPR-ul va crește de la 81 lei (2026) la aproximativ 91,5 lei (2027). Creșterea medie a pensiei: aproximativ 360 lei lunar.
Pentru un pensionar cu pensia 4.000 lei în 2026: eliminarea CASS plus indexarea înseamnă o creștere lunară de aproximativ 580 lei (100 lei prin eliminarea CASS + 480 lei prin indexarea VPR). Pensia nouă: 4.580 lei.
Pentru un pensionar cu 5.000 lei: creștere totală 800 lei (200 lei CASS + 600 lei indexare) = 5.800 lei. Pentru un pensionar cu 3.500 lei (chiar deasupra pragului CASS): creștere 470 lei (50 lei CASS + 420 lei indexare) = 3.970 lei. Beneficiarii principali sunt pensionarii cu venituri între 3.000 și 6.000 lei – categoria cea mai puternic afectată de introducerea CASS în august 2025. Pentru pensionarii sub 3.000 lei (care nu plăteau CASS): beneficiul este doar prin indexare = 240-360 lei lunar suplimentar.
Cazul concret 1: pierderi pentru un pensionar cu 4.000 lei
Pentru a ilustra impactul concret, prezentăm un caz. Un pensionar de 68 ani, fost inginer, pensionat în septembrie 2024 cu pensia 4.000 lei brut/lună. Calculul pierderilor pentru perioada septembrie 2024 – iunie 2026 (22 luni).
Cu indexarea legală: VPR la 87,5 lei în 2025 (creștere 8,1%) și la 93,9 lei în 2026 (creștere 7,3% suplimentară). Pensia ar fi fost: 4.000 × 1,081 = 4.324 lei în 2025; 4.324 × 1,073 = 4.639 lei în 2026. Cu pensia înghețată la 4.000 lei: a primit aceleași 4.000 lei pe toată perioada. Pierderi: ianuarie-decembrie 2025: 12 × 324 = 3.888 lei. Ianuarie-iunie 2026: 6 × 639 = 3.834 lei. Pierdere cumulată 2025-2026 (18 luni): aproximativ 7.700 lei. Plus contribuția CASS de 10% pe partea peste 3.000 lei pe care a plătit-o începând cu august 2025: 1.000 × 10% × 11 luni = 1.100 lei pierderi suplimentare. Total pierderi pentru acest pensionar: aproximativ 8.800 lei în 22 luni.
Pentru contextul lui, această sumă reprezintă aproximativ 2,2 luni de pensie pierdute – echivalent cu un sejur balnear de recuperare sau cu o intervenție stomatologică majoră, pe care a fost nevoit să le amâne.
Cazul concret 2: pierderi pentru o pensionară cu 2.500 lei
Al doilea caz: o pensionară de 72 ani, fostă învățătoare, pensionată din 2014 cu pensia 2.500 lei brut/lună. Calculul pierderilor pentru perioada septembrie 2024 – iunie 2026 (22 luni).
Cu indexarea legală: pensia ar fi crescut la 2.703 lei în 2025 și la 2.900 lei în 2026. Cu pensia înghețată la 2.500 lei: a primit aceleași 2.500 lei. Pierderi cumulate 2025-iunie 2026: aproximativ 5.000 lei. Pentru această pensionară, fiind sub pragul de 3.000 lei, NU a plătit CASS – deci a fost ferită de această pierdere suplimentară. În mai 2026, a primit prima tranșă din Pachetul de Solidaritate – 250 lei (pentru pensii între 2.000 și 3.000 lei). În decembrie 2026 va primi a doua tranșă – alți 250 lei. Total compensare prin pachet: 500 lei. Pierdere netă pentru această pensionară: aproximativ 4.500 lei în 22 luni.
Pentru contextul ei, această pierdere reprezintă aproximativ 1,8 luni de pensie – echivalent cu cumpărarea unei centrale termice noi sau cu reparații majore la apartament, pe care a fost nevoită să le amâne sau să apeleze la împrumuturi de la familie.
Cele 3 pârghii de control din Legea 360/2023
Legea 360/2023 prevede mai multe pârghii de control care limitează creșterea VPR-ului. Începând cu anul 2025, procentul de majorare nu poate fi mai mare decât procentul de creștere al veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflației din ultimii 2 ani.
Cele 3 pârghii principale. Prima: plafon la nivelul mai mic dintre inflația medie din ultimii 2 ani și creșterea contribuțiilor la asigurările sociale. A doua: amânare automată pentru ani fiscali dificili (introdusă prin OUG-uri sau legi speciale – cum a fost OUG 156/2024 pentru 2025 și Legea 141/2025 pentru 2026). A treia: indexarea cu doar 50% din creșterea câștigului salarial real (în loc de 100% ca în trecut), pentru menținerea sustenabilității bugetare. Pentru contextul bugetar, finanțarea sistemului public de pensii din România reprezintă o povară majoră pentru bugetul de stat.
Veniturile din contribuții (CAS de 25%) acoperă doar aproximativ 70-75% din cheltuielile cu pensiile, restul fiind acoperit din transferuri de la bugetul de stat. Pentru anul 2026, transferurile sunt estimate la aproximativ 35-40 miliarde lei – una dintre cele mai mari cheltuieli ale bugetului consolidat. Pentru susținerea financiară pe termen lung, sunt necesare reforme structurale (creșterea numărului de contribuabili prin reducerea muncii la negru, creșterea vârstei de pensionare la 65 ani pentru femei până în 2035, reducerea pensiilor speciale).
Cum pot pensionarii recupera banii prin contestație
Pentru pensionarii care doresc să-și recupereze pierderile prin neindexare, există mai multe opțiuni juridice. Opțiunea 1: contestația individuală la Casa Teritorială de Pensii (CTP) cu invocarea articolului 158 din Legea 360/2023 – procedura administrativă prealabilă obligatorie. Termen: 30 zile de la primirea taloanelor cu pensia neindexată. Opțiunea 2: după respingerea contestației administrative, sesizarea Tribunalului – secția contencios administrativ și fiscal – cu cerere de constatare a nelegalității neaplicării indexării și cu obligarea CNPP la plata sumelor restante.
Opțiunea 3: invocarea excepției de neconstituționalitate a articolului XXXI din Legea 141/2025 în fața Tribunalului – pentru sesizarea Curții Constituționale (CCR) care să se pronunțe asupra constituționalității. Pentru contextul actual, majoritatea instanțelor românești suspendă dosarele în așteptarea deciziei CCR. Dacă CCR declară neconstituționalitatea articolului XXXI, toate pensionarii vor primi retroactiv indexarea de 8,1% pentru 2025 și 7,3% pentru 2026 – sume cumulate aproximativ 5.000-22.000 lei per pensionar (în funcție de cuantumul pensiei).
Pentru contextul colectiv, asociațiile pensionarilor (Consiliul Național al Pensionarilor, Federația Sindicatelor Pensionarilor) sprijină pensionarii în procesul de contestație. Pentru cazurile individuale, recomandarea este consultarea cu un avocat specializat în drept social – costurile contestației (taxe judiciare, onorarii) pot fi 500-1.500 lei, dar potențialul de recuperare depășește semnificativ aceste costuri.
Recomandări practice pentru pensionarii afectați
Pentru pensionarii români afectați de înghețarea indexării, recomandările practice sunt următoarele.
- Prima: păstrarea atentă a tuturor taloanelor de pensie pentru perioada septembrie 2024 – prezent – documentație necesară pentru orice contestație ulterioară.
- A doua: pentru pensionarii cu pensia sub 3.000 lei, verificarea aplicării corecte a Pachetului de Solidaritate (250-500 lei × 2 tranșe/an).
- A treia recomandare: pentru pensionarii cu pensii peste 3.000 lei, monitorizarea aplicării CASS de 10% pe partea peste prag – eventuale erori se contestă la CTP.
- A patra: pentru cei cu pierderi cumulate semnificative (peste 5.000-10.000 lei), evaluarea contestației individuale în instanță sau aderarea la grupuri colective de contestație.
- A cincea: pentru categoria veteranilor, persoanelor cu handicap grav sau accentuat, eroilor Revoluției – exploatarea scutirilor fiscale rămase aplicabile (art. 60 Cod Fiscal pentru impozit pe pensie).
- A șasea: aderarea la asociațiile pensionarilor pentru informare continuă și sprijin colectiv.
- A șaptea: pentru pensionarii cu venituri mici (sub pensia minimă 1.281 lei), verificarea aplicării indemnizației sociale pentru pensionari (ISP) – completarea automată până la pragul minim.
- A opta: pentru contextul lunilor noiembrie-martie (sezonul rece), solicitarea ajutorului pentru încălzire conform OUG 27/2022 (500-1.500 lei/lună pentru pensionarii sub 2.000 lei).
- A noua: așteptarea pentru 2027 – când se anunță indexarea cu 13% și eliminarea CASS pe pensii.
- A zecea: monitorizarea atentă a deciziilor CCR – o decizie favorabilă ar putea însemna restabilirea retroactivă a indexării.
Acest articol are rol informativ. Pentru detalii oficiale despre indexarea pensiilor și pentru situația individuală, pensionarii se pot adresa Casei Teritoriale de Pensii (CTP) corespunzătoare domiciliului sau Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Pentru contestații în instanță, recomandarea este consultarea cu un avocat specializat în drept social. Sumele exacte pierdute prin neindexare depind de circumstanțele individuale și de evoluția reglementărilor legislative.
