Din cuprinsul articolului
Pensia de urmaș nu se calculează întotdeauna din suma pe care persoana decedată o primea efectiv înainte de moarte. Dacă susținătorul familiei nu era încă pensionar sau încasa pensie anticipată ori pensie de invaliditate de gradul II sau III, casa de pensii poate folosi drept bază pensia pentru limită de vârstă ori pensia de invaliditate de gradul I la care acesta ar fi avut dreptul.
După decesul unui pensionar sau al unei persoane care îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii, copiii și soțul supraviețuitor pot avea dreptul la pensie de urmaș.
Una dintre cele mai frecvente confuzii privește suma din care se face calculul.
Familia poate presupune că pensia de urmaș reprezintă pur și simplu jumătate din ultima pensie încasată de persoana decedată. Regula este însă mai complexă și, în anumite situații, baza de calcul poate fi diferită de suma aflată efectiv în plată.
Casa Națională de Pensii Publice arată că pensia de urmaș se calculează din:
-
pensia pentru limită de vârstă aflată în plată;
-
pensia pentru limită de vârstă la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat;
-
pensia de invaliditate de gradul I aflată în plată;
-
pensia de invaliditate de gradul I la care ar fi avut dreptul, dacă decesul a survenit înainte de îndeplinirea condițiilor pentru pensia pentru limită de vârstă.
Prin urmare, nu este analizată doar ultima sumă virată în contul persoanei decedate.
Dacă persoana decedată era pensionară pentru limită de vârstă
În această situație, calculul pornește, în principiu, de la pensia pentru limită de vârstă pe care susținătorul o avea în plată.
Casa de pensii stabilește apoi procentul cuvenit în funcție de numărul urmașilor eligibili:
-
50% pentru un singur urmaș;
-
75% pentru doi urmași;
-
100% pentru trei sau mai mulți urmași.
Procentele se raportează la dreptul susținătorului decedat, nu înseamnă că fiecare dintre cei trei urmași primește separat 100%.
Suma totală rezultată se repartizează între urmașii îndreptățiți.
Exemplu pentru un singur urmaș
Dacă pensia luată ca bază de calcul este de 4.000 de lei și există un singur urmaș eligibil, pensia de urmaș ar fi, în principiu:
50% × 4.000 de lei = 2.000 de lei.
Calculul concret aparține casei teritoriale de pensii și poate fi influențat de documentele și situația juridică a beneficiarului.
Ce se întâmplă dacă persoana nu era încă pensionară
Pensia de urmaș se poate acorda și după decesul unei persoane care nu avea încă o pensie în plată, dar îndeplinea condițiile prevăzute de lege.
În acest caz, casa de pensii trebuie să stabilească mai întâi dreptul ipotetic al susținătorului decedat.
Pentru calcul pot fi analizate:
-
contribuțiile plătite;
-
veniturile realizate;
-
sporurile dovedite;
-
perioadele asimilate;
-
condițiile de muncă;
-
carnetul de muncă și adeverințele;
-
datele existente în evidența CNPP.
De aceea, familiei i se pot solicita documentele de muncă ale persoanei decedate.
Nu este suficient doar certificatul de deces.
Pensia de invaliditate de gradul I poate deveni baza calculului
O regulă mai puțin cunoscută se aplică atunci când susținătorul familiei moare înainte de a îndeplini condițiile pentru pensia pentru limită de vârstă.
În această situație, pensia de urmaș se poate calcula din pensia de invaliditate de gradul I la care persoana decedată ar fi avut dreptul.
Regula se aplică inclusiv dacă susținătorul primea la data decesului:
-
pensie de invaliditate de gradul II;
-
pensie de invaliditate de gradul III;
-
pensie anticipată.
Așadar, casa de pensii nu aplică neapărat procentul direct asupra pensiei anticipate sau asupra pensiei de invaliditate mai mici aflate în plată.
CNPP precizează că baza este pensia de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care susținătorul ar fi avut dreptul.
Această regulă poate conduce la o sumă diferită de cea estimată inițial de familie.
De ce pensia anticipată nu este neapărat baza finală
Pensia anticipată poate fi diminuată în funcție de numărul lunilor de anticipare și de stagiul realizat.
Dacă beneficiarul moare înainte de trecerea la pensia pentru limită de vârstă, pensia de urmaș nu se stabilește automat prin aplicarea procentului asupra pensiei anticipate diminuate.
Potrivit regulilor prezentate de CNPP, se ia în calcul pensia de invaliditate de gradul I la care susținătorul ar fi avut dreptul.
Familia trebuie, prin urmare, să aștepte calculul oficial, nu să considere ultima pensie încasată drept rezultat definitiv.
Procentele depind de numărul urmașilor eligibili
Pensia se acordă astfel:
Un singur urmaș
Primește 50% din baza stabilită.
Doi urmași
Primesc împreună 75% din baza stabilită.
Trei sau mai mulți urmași
Primesc împreună 100% din baza stabilită.
Dacă numărul beneficiarilor se modifică, pensia poate fi recalculată.
De exemplu, dacă unul dintre copii împlinește vârsta până la care mai are dreptul și nu mai continuă studiile, numărul urmașilor eligibili scade, iar drepturile celorlalți trebuie revizuite.
Orfanii de ambii părinți au o regulă specială
În cazul copiilor orfani de ambii părinți, pensia de urmaș se stabilește prin însumarea drepturilor calculate separat după fiecare părinte.
Este o excepție importantă de la regula potrivit căreia calculul pornește de la un singur susținător.
Pentru fiecare părinte se verifică separat:
-
dreptul de pensie;
-
baza de calcul;
-
contribuțiile;
-
documentele de muncă;
-
procentul cuvenit copilului.
Cine are dreptul la pensie de urmaș
Copiii pot beneficia:
-
până la vârsta de 16 ani;
-
până la 26 de ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii;
-
pe durata invalidității, dacă aceasta a apărut în perioada în care se aflau într-una dintre situațiile eligibile prevăzute de lege.
După vârsta de 16 ani, continuarea plății nu trebuie presupusă automat. Elevii și studenții trebuie să respecte obligațiile privind dovada continuării studiilor.
Când poate primi soțul supraviețuitor pensie de urmaș
Soțul supraviețuitor poate primi pensie pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.
Dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 10 ani, dar mai mică de 15 ani, cuantumul se diminuează cu:
-
0,5% pentru fiecare lună lipsă;
-
echivalentul a 6% pentru fiecare an lipsă până la 15 ani.
Există și situații în care dreptul poate fi acordat înainte de vârsta standard:
-
în cazul invalidității de gradul I sau II, cu respectarea condițiilor legale;
-
dacă decesul a fost provocat de un accident de muncă sau de o boală profesională;
-
timp de șase luni de la deces, în anumite condiții;
-
cât timp soțul supraviețuitor are în îngrijire copii de până la șapte ani, dacă sunt respectate limitele privind veniturile.
Condițiile trebuie verificate individual, deoarece existența căsătoriei nu produce automat un drept permanent.
Pensia proprie și pensia de urmaș nu se adună automat
Dacă soțul sau copilul are deja o pensie proprie și îndeplinește condițiile și pentru pensie de urmaș, poate opta pentru dreptul mai avantajos.
În sistemul public, cele două pensii nu sunt plătite integral una peste cealaltă doar pentru că persoana îndeplinește condițiile ambelor.
Beneficiarul trebuie să compare:
-
pensia proprie;
-
pensia de urmaș calculată;
-
eventualele diminuări;
-
data de la care se aplică opțiunea.
CNPP precizează că plata dreptului ales se efectuează începând cu luna următoare solicitării.
Termenul de 30 de zile poate influența data plății
Dacă persoana decedată era deja pensionară, iar cererea este depusă în termen de 30 de zile de la deces, pensia de urmaș se acordă din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul.
Dacă susținătorul nu era pensionar, pensia poate fi acordată de la data decesului, dacă cererea este înregistrată în termen.
Când cererea este depusă după expirarea termenului de 30 de zile, drepturile se acordă, în principiu, de la data înregistrării cererii.
Amânarea dosarului poate conduce astfel la pierderea unor luni de plată.
Pensia poate fi recalculată dacă apar documente noi
Pensia de urmaș poate fi recalculată la cerere dacă sunt descoperite:
-
perioade de muncă nevalorificate;
-
venituri neincluse;
-
sporuri permanente;
-
adeverințe privind grupele de muncă;
-
declarații rectificative depuse de angajator;
-
alte stagii sau perioade asimilate.
Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001, datele privind contribuțiile se află, în general, în evidența CNPP. Pentru perioadele mai vechi pot fi necesare carnete de muncă și adeverințe.
O pensie de urmaș mică nu trebuie considerată definitivă dacă familia găsește ulterior acte care arată că susținătorul a avut venituri sau stagii nevalorificate.
Actele care pot conta în calcul
Dacă persoana decedată nu era pensionară, dosarul poate necesita:
-
carnetul de muncă;
-
adeverințe privind vechimea;
-
adeverințe de venit;
-
documente privind sporurile;
-
acte privind condițiile deosebite sau speciale;
-
livretul militar;
-
documente privind studiile universitare la zi, dacă sunt valorificabile;
-
alte acte necesare stabilirii pensiei la care susținătorul ar fi avut dreptul.
Familia ar trebui să verifice arhiva personală și, dacă este necesar, să solicite acte de la foștii angajatori sau deținătorii legali ai arhivelor.
Concluzia este că pensia de urmaș nu reprezintă întotdeauna un simplu procent aplicat ultimei sume încasate de persoana decedată. Baza poate fi pensia pentru limită de vârstă sau pensia de invaliditate de gradul I la care susținătorul ar fi avut dreptul, iar acest lucru poate modifica semnificativ suma acordată familiei.



