Din cuprinsul articolului
CCR analizează contribuția de sănătate reținută din pensiile mai mari de 3.000 de lei. Dacă măsura va fi declarată neconstituțională, pensionarii ar putea cere restituirea banilor opriți din august 2025.
Curtea Constituțională a României ajunge din nou în fața unei mize sensibile pentru milioane de pensionari: contribuția de asigurări sociale de sănătate, reținută din pensiile mai mari de 3.000 de lei. Din august 2025, statul oprește 10% din partea pensiei care depășește acest prag. Pentru o pensie de 4.000 de lei, reținerea este de 100 de lei pe lună. Pentru o pensie de 5.000 de lei, ajunge la 200 de lei.
Măsura a fost introdusă prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, iar Casa Națională de Pensii Publice a explicat oficial, în iulie 2025, că această contribuție se aplică din 1 august 2025 doar asupra sumei care trece peste 3.000 de lei, nu asupra întregii pensii.
Acum, mai multe dosare au ajuns în fața instanțelor, iar judecătorii au sesizat CCR cu excepții de neconstituționalitate. Una dintre sesizări vizează direct articolele din Codul fiscal care obligă pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei să plătească CASS. Într-un dosar de la Tribunalul București, instanța a sesizat CCR cu privire la art. 155 alin. 1 lit. a² și art. 157⁶ din Codul fiscal, prin raportare la articolele 16, 44, 47 și 56 din Constituție.
Decizia CCR poate schimba venitul lunar al pensionarilor afectați și poate deschide discuția despre restituirea sumelor deja reținute. Totuși, până la o hotărâre publicată în Monitorul Oficial, CASS se reține în continuare.
Ce pensii sunt taxate cu CASS
Regula aplicată acum este simplă: pensionarii cu pensii de până la 3.000 de lei nu plătesc CASS. Cei care au pensii mai mari plătesc 10% doar pentru partea care depășește 3.000 de lei.
CNPP a dat și un exemplu oficial. Pentru o pensie brută de 4.467 de lei, diferența peste plafon este de 1.467 de lei. CASS este 10% din această diferență, adică 146,7 lei, rotunjit la 147 de lei. Abia după această reținere se calculează impozitul pe pensie.
| Pensie brută | Sumă peste 3.000 lei | CASS reținut lunar |
|---|---|---|
| 3.000 lei | 0 lei | 0 lei |
| 3.500 lei | 500 lei | 50 lei |
| 4.000 lei | 1.000 lei | 100 lei |
| 4.500 lei | 1.500 lei | 150 lei |
| 5.000 lei | 2.000 lei | 200 lei |
| 6.000 lei | 3.000 lei | 300 lei |
Pentru un pensionar cu 4.500 de lei brut, suma reținută într-un an ajunge la 1.800 de lei. Pentru o pensie de 5.000 de lei, reținerea anuală este de 2.400 de lei. La pensii mai mari, suma crește rapid.
Câți pensionari sunt afectați
Cifra exactă diferă în funcție de luna analizată și de categoriile incluse. În vara anului 2025, datele CNPP citate public indicau 1.782.518 pensionari cu pensii mai mari de 3.000 de lei.
În spațiul public a fost vehiculată și cifra de aproximativ 2,2 milioane de pensionari afectați. Diferența poate veni din includerea unor categorii diferite de venituri, din evoluția pensiilor după recalculări sau din modul în care sunt agregate datele. Pentru o analiză prudentă, numărul sigur este acesta: vorbim despre cel puțin peste 1,7 milioane de pensionari care au intrat în zona de reținere a CASS, potrivit datelor CNPP citate în 2025.
În aprilie 2026, România avea 4.682.638 de pensionari înregistrați în sistemul public, iar pensia medie era de 2.783 de lei, potrivit datelor CNPP centralizate.
De ce a ajuns taxa la CCR
Pensionarii și avocații care contestă măsura invocă mai multe argumente constituționale. Primul ține de egalitatea în fața legii. Cei cu pensii de până la 3.000 de lei nu plătesc CASS, iar cei care depășesc pragul plătesc pentru diferență. Criticii spun că pragul creează o diferență de tratament între pensionari.
Al doilea argument privește dreptul de proprietate. Pensia este tratată ca venit patrimonial, iar reținerea CASS reduce suma netă primită lunar. Al treilea argument ține de nivelul de trai al pensionarilor, mai ales după anii în care indexările au fost amânate sau limitate. Un alt argument invocat este așezarea sarcinilor fiscale, prevăzută de art. 56 din Constituție.
În dosarul de la Tribunalul București, excepția de neconstituționalitate vizează articolele din Codul fiscal care stabilesc obligația de plată a CASS pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei și baza de calcul a contribuției. Instanța a suspendat judecata cauzei până la pronunțarea CCR.
Argumentul „dublei impuneri”, explicat corect
Unul dintre argumentele folosite în spațiul public este că pensionarii au contribuit deja în timpul vieții active, iar statul nu ar trebui să le mai rețină bani din pensie. Formularea trebuie nuanțată.
În timpul activității, salariații plătesc contribuții sociale pentru pensie și sănătate, dar pensia publică se leagă în principal de contribuția la sistemul de pensii, nu de CASS. CASS finanțează sistemul de sănătate. Din punct de vedere juridic, dezbaterea nu este atât de simplă ca ideea „au plătit o dată, deci nu mai pot plăti”. Miza reală este dacă statul poate impune o contribuție de sănătate asupra pensiei fără să încalce proporționalitatea, egalitatea în fața legii și protecția veniturilor de pensie.
Aceasta va fi una dintre întrebările grele pentru CCR: dacă noua formă a CASS pe pensii este suficient de diferită de cea declarată neconstituțională în trecut sau dacă repetă aceeași problemă, dar cu alt prag.
Precedentul din 2022 apasă pe noul dosar
Subiectul nu este nou. În 2022, CCR a declarat neconstituționale prevederi din OUG nr. 130/2021 prin care pensionarii cu venituri peste 4.000 de lei plăteau CASS. Decizia nr. 650/2022 a vizat contribuția de sănătate aplicată pensiilor mai mari de 4.000 de lei și a dus ulterior la restituirea unor sume reținute.
Guvernul a adoptat apoi OUG nr. 4/2023 pentru restituirea sumelor reținute în baza acelei reglementări. Restituirea s-a făcut din oficiu, prin casele de pensii, potrivit actului normativ publicat după decizia CCR.
Acest precedent alimentează așteptările pensionarilor. Diferența este că noua reglementare a fost introdusă prin Legea nr. 141/2025, nu prin aceeași ordonanță din 2021, iar pragul este acum de 3.000 de lei. În plus, legea actuală a fost prezentată ca parte a unui pachet mai larg de măsuri fiscal-bugetare.
Legea 141/2025 a fost deja verificată parțial de CCR
Un detaliu important: Legea nr. 141/2025 a trecut deja printr-un control de constituționalitate înainte de promulgare. În iulie 2025, CCR a respins ca neîntemeiată o obiecție de neconstituționalitate formulată asupra legii privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Asta nu înseamnă automat că excepțiile ridicate acum vor fi respinse. Controlul anterior a fost unul înainte de intrarea legii în vigoare, pe o sesizare politică. Excepțiile actuale vin din dosare concrete, după aplicarea măsurii, și pot pune problema într-un cadru diferit.
Pe scurt, faptul că legea a trecut de un prim filtru CCR nu închide discuția. Dar nici nu garantează că pensionarii vor câștiga. Curtea va analiza textele contestate, argumentele instanțelor și propria jurisprudență.
Ce se poate întâmpla dacă CCR declară CASS neconstituțională
Dacă CCR admite excepția, efectul principal ar fi oprirea aplicării textelor declarate neconstituționale, după publicarea deciziei în Monitorul Oficial. Autoritățile ar trebui să adapteze legislația și modul de calcul al pensiilor.
Pentru pensionari, întrebarea mare este alta: se vor restitui banii opriți din august 2025?
Răspunsul nu este automat. În precedentul din 2022, statul a adoptat o ordonanță specială pentru restituirea sumelor. Un scenariu similar ar putea apărea și acum, dar depinde de soluția CCR, de motivarea Curții și de decizia Guvernului sau a Parlamentului.
Există și varianta în care restituirea să fie obținută în instanță, mai ales de pensionarii care au deschis deja acțiuni. Unele analize juridice publicate după sesizările recente arată că restituirea automată pentru toți pensionarii nu este garantată fără un act normativ sau fără acțiuni individuale.
Ce se întâmplă dacă CCR respinge excepția
Dacă CCR respinge excepția, CASS rămâne aplicabilă în forma actuală, cel puțin până la termenul prevăzut de lege sau până la o nouă modificare legislativă.
Măsura a fost prezentată ca temporară. Reținerea CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei se aplică până la finalul anului 2026, iar unele interpretări au legat regimul de perioada fiscal-bugetară stabilită prin Legea nr. 141/2025.
Pentru pensionari, asta înseamnă că reținerile lunare pot continua până când legea expiră, este modificată sau CCR decide altfel.
Cât ar putea avea de primit un pensionar
Sumele depind de pensia brută și de lunile pentru care s-a reținut CASS. Măsura se aplică din august 2025, iar dacă s-ar pune problema restituirii, calculele ar porni de la banii opriți efectiv.
| Pensie brută | CASS lunar | 6 luni | 12 luni | 17 luni |
|---|---|---|---|---|
| 3.500 lei | 50 lei | 300 lei | 600 lei | 850 lei |
| 4.000 lei | 100 lei | 600 lei | 1.200 lei | 1.700 lei |
| 4.500 lei | 150 lei | 900 lei | 1.800 lei | 2.550 lei |
| 5.000 lei | 200 lei | 1.200 lei | 2.400 lei | 3.400 lei |
| 6.000 lei | 300 lei | 1.800 lei | 3.600 lei | 5.100 lei |
Aceste calcule nu includ eventuale dobânzi sau actualizări. Sunt doar exemple orientative, pe baza cotei de 10% aplicate diferenței peste 3.000 de lei.
Miza bugetară este uriașă
Pensionarii au plătit lunar sute de milioane de lei sub formă de CASS, cu valori lunare de peste 400 de milioane de lei în toamna anului 2025, și a estimat miza totală la aproximativ un miliard de euro până la finalul perioadei de aplicare.
Cifra arată de ce decizia CCR este importantă și pentru stat. Dacă taxa este declarată neconstituțională, bugetul sănătății ar pierde o sursă de venit, iar restituirea sumelor deja reținute ar pune presiune suplimentară pe finanțele publice.
Pe de altă parte, pentru pensionari, aceste rețineri nu sunt o abstracțiune bugetară. Pentru cine are o pensie de 4.000 sau 4.500 de lei, 100 sau 150 de lei pe lună pot acoperi medicamente, facturi sau alimente.
Ce pot face pensionarii până la decizia CCR
Pensionarii nu trebuie să depună o cerere specială doar pentru că dosarul este la CCR. Reținerea se face automat de casele de pensii, iar eventualele efecte ale unei decizii CCR vor depinde de soluția Curții și de actele normative ulterioare.
Totuși, cei care vor să își protejeze drepturile pot păstra taloanele de pensie din perioada în care li s-a reținut CASS. Aceste documente arată sumele oprite lunar și pot fi utile dacă va exista o procedură de restituire sau dacă pensionarul va decide să meargă în instanță.
Cei care au pensie din România, dar locuiesc în străinătate și sunt asigurați medical în alt stat, au o procedură separată. Un ordin CNPP/CNAS publicat în mai 2026 permite exceptarea de la CASS pentru pensionarii care fac dovada asigurării de sănătate în statul de ședere obișnuită sau într-un alt stat din UE, SEE, Regatul Unit ori Elveția. Această exceptare nu este automată și se cere cu documente.
Ce trebuie să urmărească pensionarii
Pensionarii afectați ar trebui să urmărească trei lucruri.
Primul este calendarul CCR. Curtea trebuie să stabilească termenul, să judece excepția și să publice decizia. Abia publicarea în Monitorul Oficial produce efecte juridice generale.
Al doilea este motivarea deciziei. Dacă CCR admite excepția, motivarea va arăta dacă problema ține de întreaga contribuție sau de anumite detalii ale reglementării.
Al treilea este reacția Guvernului și a Parlamentului. Dacă se pune problema restituirii, autoritățile pot adopta o procedură specială, așa cum s-a întâmplat după Decizia CCR nr. 650/2022.
De ce nu este sigur că toți vor primi banii automat
În spațiul public există deja așteptarea că, dacă CCR declară măsura neconstituțională, toți pensionarii vor primi automat banii înapoi. Juridic, lucrurile pot fi mai complicate.
O decizie CCR are efect pentru viitor de la publicarea în Monitorul Oficial. Pentru trecut, restituirea poate depinde de existența unor procese, de cereri individuale sau de o ordonanță prin care statul stabilește o procedură administrativă. În 2023, Guvernul a ales varianta restituirii din oficiu pentru CASS reținută în baza reglementării anterioare.
Asta nu garantează că același mecanism va fi folosit și acum. Dar precedentul există și va fi invocat de pensionari și avocați.
Ce trebuie reținut
CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei este una dintre cele mai importante teme sociale aflate în acest moment în atenția Curții Constituționale. Măsura se aplică din 1 august 2025 și presupune reținerea a 10% din partea pensiei care depășește 3.000 de lei. CNPP a explicat oficial modul de calcul, inclusiv exemplul unei pensii de 4.467 de lei, pentru care CASS ajunge la 147 de lei.
Mai multe instanțe au trimis la CCR excepții de neconstituționalitate. Argumentele invocate privesc egalitatea în fața legii, dreptul de proprietate, nivelul de trai și așezarea sarcinilor fiscale.
Dacă CCR declară măsura neconstituțională, pensionarii ar putea scăpa de reținere pentru viitor, iar restituirea sumelor deja oprite ar deveni o miză uriașă. Dacă excepția este respinsă, CASS va continua să fie reținută în forma actuală, până la expirarea sau modificarea legii.
Pentru pensionari, miza este concretă: de la câteva zeci la câteva sute de lei pe lună. Pentru stat, miza ajunge la miliarde de lei. Iar pentru CCR, dosarul readuce o întrebare pe care Curtea a mai analizat-o în 2022: cât de departe poate merge statul când pune contribuții de sănătate pe veniturile din pensii.



