Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Taxa care le-a subțiat pensiile ajunge din nou în fața judecătorilor. De ce un jurist spune că banii reținuți pentru CASS ar trebui restituiți
Contribuția de sănătate reținută din pensiile mai mari de 3.000 de lei a reaprins una dintre cele mai sensibile dispute sociale ale ultimilor ani: poate statul să ia CASS dintr-o pensie construită deja pe contribuții plătite în timpul vieții active?
Un jurist susține că răspunsul este nu și că reținerea ar trebui tratată ca o formă de taxare repetată, pe care pensionarii o resimt ca „dublă impunere”. Disputa nu este doar una teoretică. Din august 2025, aproape două milioane de pensionari cu venituri peste 3.000 de lei plătesc CASS de 10% pentru partea care depășește acest prag, potrivit informării publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Miza este uriașă: dacă actuala taxare va fi declarată neconstituțională, s-ar putea deschide calea pentru restituirea sumelor reținute, cel puțin pentru pensionarii care au contestat deja măsura în instanță.
Cât se oprește, de fapt, din pensie
CASS nu se aplică întregii pensii, ci doar sumei care depășește pragul de 3.000 de lei.
Astfel, pentru o pensie de 4.000 de lei, contribuția este de 100 de lei pe lună. Pentru o pensie de 5.000 de lei, suma reținută ajunge la 200 de lei pe lună. Pentru o pensie de 6.000 de lei, CASS înseamnă 300 de lei lunar.
Măsura a fost introdusă prin Legea nr. 141/2025, iar textul oficial prevede că obligațiile privind CASS pentru veniturile din pensii se aplică veniturilor aferente perioadei 1 august 2025 – 31 decembrie 2027.
CNAS a precizat că pensionarii cu venituri sub 3.000 de lei își păstrează calitatea de asigurat fără plata contribuției, în timp ce pensionarii cu venituri peste acest prag plătesc 10% doar pentru partea care depășește 3.000 de lei.
Argumentul juristului: pensia nu este un venit nou
Juristul Daniel Udrescu susține, într-o analiză citată de Newsweek România, că pensia ar trebui privită ca o prestație de asigurare socială, nu ca un venit obținut printr-o activitate economică nouă.
Argumentul său pleacă de la principiul contributivității. Salariatul plătește, în timpul vieții active, contribuția de asigurări sociale pentru dreptul viitor la pensie și contribuția de sănătate pentru accesul la servicii medicale. În momentul pensionării, suma primită lunar nu ar reprezenta un câștig nou, ci rezultatul contribuțiilor achitate de-a lungul anilor.
„Pensia, care este indemnizația de asigurat, nu poate fi considerată venit impozabil”, susține juristul.
În opinia sa, statul schimbă artificial natura juridică a pensiei atunci când o tratează fiscal ca pe un venit obișnuit.
De aici vine și ideea de „dublă impunere”. Pensionarii au plătit CASS în perioada în care munceau, iar acum li se reține din nou contribuția de sănătate dintr-o pensie calculată pe baza contribuțiilor anterioare.
De ce pensionarii cer restituirea banilor
Nemulțumirea nu ține doar de formularea juridică. Pentru mulți pensionari, reținerea CASS a venit într-un moment în care pensiile nu au mai fost indexate la 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2026, deși mecanismul de majorare era prevăzut în noua lege a pensiilor.
Pensiile au rămas, în multe cazuri, la aceeași valoare nominală, în timp ce prețurile au continuat să crească. În plus, cei cu pensii peste 3.000 de lei au început să piardă lunar sume concrete prin reținerea CASS.
Pentru un pensionar cu 4.000 de lei, pierderea este de 100 de lei pe lună. Într-un an, suma ajunge la 1.200 de lei. Pentru o pensie de 5.000 de lei, reținerea anuală este de 2.400 de lei.
De aici vine și presiunea pentru acțiuni în instanță. Unii pensionari cer anularea reținerii și restituirea sumelor deja oprite, invocând dreptul la pensie, dreptul de proprietate și principiul așezării juste a sarcinilor fiscale.
CASS pe pensii a mai căzut o dată la CCR
Disputa nu este nouă. O formă anterioară a CASS pe pensii, aplicată pensiilor mai mari de 4.000 de lei, a fost declarată neconstituțională prin Decizia CCR nr. 650/2022.
Atunci, Curtea Constituțională a decis că măsura introdusă prin OUG 130/2021 afecta dreptul la pensie. Problema centrală era că diminuarea pensiei fusese făcută prin ordonanță de urgență, iar Constituția interzice afectarea drepturilor fundamentale printr-un astfel de act normativ.
După acea decizie, CASS reținută din pensiile de peste 4.000 de lei a fost restituită. Aceasta este una dintre explicațiile pentru care mulți pensionari speră că și actuala formă de taxare ar putea fi anulată.
Totuși, situația de acum are o diferență importantă: actuala contribuție a fost introdusă prin lege, nu prin ordonanță de urgență. Tocmai de aceea, specialiștii spun că argumentele juridice trebuie analizate separat, iar rezultatul nu poate fi anticipat automat pe baza deciziei din 2022.
Taxa a ajuns din nou la Curtea Constituțională
În mai 2026, Tribunalul București a sesizat Curtea Constituțională cu privire la taxarea pensiilor de peste 3.000 de lei cu CASS. În sesizare sunt invocate mai multe articole din Constituție, printre care egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate, dreptul la un nivel de trai decent și principiul așezării juste a sarcinilor fiscale.
Instanța a suspendat judecarea cauzei până când CCR se va pronunța. Dacă judecătorii constituționali vor declara prevederile neconstituționale, efectele ar putea fi majore: eliminarea reținerii pentru viitor și posibilitatea recuperării banilor deja opriți.
Restituirea automată pentru toți pensionarii nu este însă garantată. În astfel de situații, recuperarea sumelor poate depinde de existența unei acțiuni în instanță sau de o lege/decizie administrativă prin care statul stabilește procedura de returnare.
Înalta Curte a clarificat unde se judecă procesele
Un alt detaliu important pentru pensionari ține de instanța competentă. În 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, printr-un recurs în interesul legii, că litigiile prin care pensionarii cer restituirea CASS reținute din pensie se judecă la secțiile de conflicte de muncă și asigurări sociale, nu la secțiile de contencios fiscal.
Potrivit Avocatnet, miza acestor procese este întregirea pensiei diminuate prin reținerea CASS, nu un conflict fiscal clasic între contribuabil și organul fiscal.
Această clarificare contează pentru pensionarii care vor să deschidă acțiuni, pentru că stabilește traseul procedural și reduce riscul ca dosarele să fie plimbate între instanțe.
De ce statul susține măsura
Guvernul a introdus CASS pe pensiile de peste 3.000 de lei în cadrul unui pachet fiscal-bugetar mai larg. În expunerea legii, măsurile sunt justificate prin nevoia de consolidare bugetară, limitarea cheltuielilor și creșterea veniturilor publice, în contextul presiunilor pe deficit și al obligațiilor asumate de România.
Din perspectiva statului, contribuția de sănătate se bazează pe principiul solidarității: cei care au venituri mai mari contribuie la finanțarea sistemului medical. Din perspectiva pensionarilor afectați, problema este că pensia nu este percepută ca un venit obișnuit, ci ca un drept câștigat după zeci de ani de contribuții.
Aceasta este, de fapt, tensiunea principală: statul privește pensia ca bază fiscală, iar pensionarii o privesc ca drept patrimonial deja format.
Ce pot face pensionarii care vor banii înapoi
Pensionarii cărora li se reține CASS pot verifica pe talonul de pensie suma oprită lunar. Pentru cei care vor să conteste reținerea, primul pas este consultarea unui avocat sau a unei organizații care oferă sprijin juridic, pentru că șansele și pașii concreți depind de situația fiecărei persoane.
În principiu, acțiunile se îndreaptă împotriva casei de pensii care reține contribuția, iar cererea poate viza anularea reținerii și restituirea sumelor deja oprite. După decizia Înaltei Curți, aceste litigii țin de zona asigurărilor sociale.
Până la o decizie CCR sau până la modificarea legii, CASS se reține în continuare pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei. Asta înseamnă că pensionarii afectați pierd bani în fiecare lună, iar suma totală crește cu fiecare plată.
Miza reală: cât de protejat este dreptul la pensie
Dezbaterea despre CASS nu este doar despre 50, 100 sau 300 de lei reținuți lunar. Este despre limita până la care statul poate modifica, prin taxe și contribuții, valoarea netă a unei pensii deja stabilite.
Pentru juriștii care contestă măsura, pensia este rezultatul unei relații de asigurare socială și trebuie protejată ca atare. Pentru stat, pensia rămâne un venit asupra căruia pot fi aplicate reguli fiscale, dacă acestea sunt introduse prin lege și justificate bugetar.
Răspunsul final va veni, cel mai probabil, dinspre Curtea Constituțională. Până atunci, pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei continuă să plătească CASS, iar întrebarea rămâne deschisă: este această contribuție o măsură de solidaritate sau o nouă tăiere mascată din pensie?
