Din cuprinsul articolului
Indexarea pensiilor cu aproximativ 13% la 1 ianuarie 2027, prevăzută prin Legea 360/2023, este pusă sub semnul incertitudinii după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026.
Pentru aplicarea integrală a indexării și pentru eliminarea CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei, este nevoie de o creștere a bugetului de pensii cu peste 3,8 miliarde de euro, sumă pe care orice nou guvern va avea dificultăți să o găsească.
Dacă măsura este suspendată pentru a treia oară consecutiv, pensionarii cu pensii medii vor pierde aproximativ 4.680 de lei pe an (din indexarea ratată), iar cei cu pensii mai mari pierd cumulat 11.700 de lei pe an, calcul care include și CASS-ul plătit în continuare. Pensia minimă garantată ar trebui să crească de la 1.281 la 1.434 de lei, pensia de 3.000 de lei ar trebui să ajungă la 3.360 de lei, iar pensia de 5.000 de lei la 5.500 de lei.
Formula legală: 13% indexare la 1 ianuarie 2027
Conform Legii 360/2023, valoarea punctului de referință (VPR) trebuie indexată anual cu rata inflației din anul precedent, la care se adaugă 50% din creșterea procentuală a venitului mediu brut. Pentru indexarea de la 1 ianuarie 2027, formula presupune adunarea inflației din 2025 (estimată la aproximativ 10%) cu 3% (50% din creșterea estimată a venitului mediu brut), rezultând o indexare totală de aproximativ 13%.
Această indexare ar însemna o creștere medie a pensiei de aproximativ 360 de lei pe lună. Pensia minimă de 1.281 de lei ar trebui să crească cu 128 de lei (la 1.409 lei), pensia de 2.000 de lei ar trebui să ajungă la 2.200 de lei, pensia de 3.000 de lei la 3.360 de lei, pensia de 5.000 de lei la 5.500 de lei, iar pensia de 7.000 de lei la 7.700 de lei.
Bugetul necesar: 2,88 miliarde de euro pentru indexare
Pentru indexarea pensiilor pe tot anul 2027 cu 12-13%, statul român are nevoie de aproximativ 2,88 miliarde de euro suplimentar la bugetul de pensii. La aceasta se adaugă pierderea de venit din eliminarea CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei, estimată la încă 1,2 miliarde de euro pe an.
Suma totală necesară pentru aplicarea integrală a celor două măsuri (indexare plus eliminare CASS) ajunge la aproximativ 4 miliarde de euro pe an. Această sumă este enormă pentru un buget de stat care în 2026 a avut un deficit de 8% din PIB, iar pentru 2027 trebuie să fie redus la 6,5% sau chiar 6%, conform țintelor de consolidare fiscală convenite cu Comisia Europeană. Practic, fără o creștere semnificativă a veniturilor bugetare sau o reducere drastică a altor cheltuieli, banii pentru indexare și eliminare CASS sunt greu de găsit.
Pierderea cumulată pentru pensionari: calcule pe categorii
Dacă indexarea de la 1 ianuarie 2027 nu este aplicată, pensionarii pierd cumulat sume importante pe parcursul anului. Pentru o pensie de 1.281 de lei, pierderea anuală este de 1.536 de lei (128 lei × 12 luni). Pentru pensia de 2.000 de lei, pierderea este de 2.400 de lei pe an. Pentru pensia de 3.000 de lei, pierderea este de 4.320 de lei. Pentru pensia de 4.000 de lei, pierderea anuală este de 5.760 de lei.
Pentru pensiile mai mari, situația este mai complicată, deoarece pierderea cumulată include și CASS-ul plătit în continuare. Un pensionar cu 5.000 de lei pensie ar pierde 7.200 de lei din indexare ratată plus 2.400 de lei din CASS plătit (200 de lei lunar × 12 luni), total 9.600 de lei pe an. Un pensionar cu 7.000 de lei pensie pierde 8.400 de lei din indexare plus 4.800 de lei din CASS, total 13.200 de lei. Pentru pensiile medii-mari (în jur de 6.000-7.000 de lei), pierderea cumulată depășește 11.700 de lei pe an, sumă care reprezintă aproape două pensii întregi pierdute.
Trei ani consecutivi de înghețare: efectele cumulate
Indexarea pensiilor a fost suspendată deja la 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2026. Valoarea punctului de referință a fost menținută la 81 de lei și pentru 2025, și pentru 2026, deși ar fi trebuit să crească la aproximativ 107 lei conform formulei legale. Pierderea medie cumulată în doi ani este de aproximativ 535 de lei pe lună pentru fiecare pensionar.
Dacă indexarea ratează și pentru 2027, este al treilea an consecutiv de înghețare a pensiilor. În termeni reali, ținând cont de inflația acumulată în 2024-2026 (aproximativ 19% cumulat), puterea de cumpărare a pensiilor s-a redus cu aproape o cincime. Practic, o pensie de 3.000 de lei din 2024 are azi puterea de cumpărare a unei pensii de 2.450 de lei la prețurile din momentul stabilirii. Pentru pensionarii cu venituri mici, această erodare a venitului real poate face diferența între a-și permite medicamentele și a fi nevoiți să aleagă între medicamente și hrană.
FACIAS dă în judecată statul: indexarea ca drept câștigat
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a depus deja, în martie 2026, o plângere la Curtea de Apel București pentru obligarea Casei Naționale de Pensii Publice să aplice indexarea legală. FACIAS argumentează că indexarea nu este o favoare administrativă, ci mecanismul prin care statul protejează valoarea reală a pensiei în fața inflației, prevăzut explicit prin lege.
Dispozițiile articolului XXXI din Legea 141/2025, prin care s-a dispus menținerea punctului de referință la 81 de lei, sunt contestate ca fiind în conflict cu mai multe prevederi constituționale, printre care dreptul la pensie, principiul securității juridice, protecția drepturilor câștigate și cerința proporționalității în restrângerea drepturilor fundamentale. Decizia Curții de Apel București este așteptată în lunile următoare, iar dacă cerea este admisă, statul ar putea fi obligat să plătească retroactiv diferențele pentru perioada 2025-2026.
Promisiunea ministrului Manole: demisia ca garanție
Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a promis public că este gata să-și depună mandatul dacă pensiile nu sunt indexate la 1 ianuarie 2027. Această promisiune a fost făcută într-o intervenție televizată și a fost preluată de mai multe publicații. Demiterea guvernului face însă ca această promisiune să fie irelevantă din punct de vedere practic, deoarece Manole nu mai are mandat ministerial.
Pentru pensionari, întrebarea importantă este dacă noul guvern, oricare ar fi el, va prelua angajamentul predecesorului. Conform analiștilor, este puțin probabil ca un nou guvern să accepte să intre în istorie ca cel care a tăiat pentru a treia oară indexarea pensiilor, mai ales într-un context preelectoral. Pe de altă parte, presiunile bugetare și amenințarea retrogradării la categoria „junk” pot forța din nou amânarea indexării.
Cele trei scenarii pentru ianuarie 2027
Conform analiștilor economici, există trei scenarii pentru indexarea pensiilor la 1 ianuarie 2027. Primul scenariu (cel optimist) prevede aplicarea integrală a indexării de 13% și eliminarea CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei. Acest scenariu necesită o redresare a economiei, o reducere a deficitului bugetar către 6% din PIB și o disciplină fiscală riguroasă. Probabilitatea: 20-30%, conform analiștilor.
Al doilea scenariu (cel realist) prevede o indexare parțială de 7-10% și menținerea CASS-ului în formula actuală. Acest scenariu permite o creștere reală a pensiilor sub rata inflației, dar evită pierderi absolute. Probabilitatea: 40-50%.
Al treilea scenariu (cel pesimist) prevede înghețarea pentru a treia oară a pensiilor, cu eventual un mic ajutor compensatoriu (similar Pachetului de Solidaritate din 2026). Acest scenariu este probabil dacă criza politică se prelungește și agențiile de rating retrogradează România. Probabilitatea: 25-35%.
Excepția de la indexare: pensionarii ieșiți „pe minus” la recalculare
Chiar dacă indexarea va fi aplicată, există o categorie de pensionari care nu vor beneficia de creșterea totală: cei care au ieșit „pe minus” la marea recalculare din 2024 și ale căror pensii au fost completate administrativ pentru a rămâne în plată. Pentru aceștia, indexarea de 13% nu se aplică pe pensia recalculată, ci pe pensia anterioară completării.
Conform datelor CNPP, această categorie include un număr semnificativ de pensionari care lucraseră în grupele I și a II-a de muncă, precum și pensionari cu pensii calculate anterior reformelor din 2010 sau 2024. Diferențele pot fi considerabile: la o pensie completată de 4.000 de lei (din care 600 de lei reprezintă completarea administrativă), indexarea s-ar aplica doar la 3.400 de lei (creștere de 442 de lei), nu la 4.000 de lei (creștere de 520 de lei). Acești pensionari vor pierde aproximativ 80 de lei lunar din indexare, comparativ cu pensionarii cu pensii „pe plus”.
Comparație europeană: cum stăm față de alte țări
În Uniunea Europeană, indexarea pensiilor cu inflația este o regulă aplicată în majoritatea statelor membre. Germania a indexat pensiile cu 4,57% în iulie 2024 și cu 3,5% în iulie 2025. Franța le-a indexat cu 5,3% în ianuarie 2024 și cu 2,2% în ianuarie 2025. Italia, deși cu o economie similară României în multe privințe, a indexat pensiile cu rata inflației chiar și în perioadele de criză.
Românii pensionari sunt printre cei mai expuși riscului de sărăcie din UE. Conform datelor Eurostat publicate pe 1 mai 2026, România este pe locul 3 în UE la riscul de sărăcie sau excluziune socială (27,4%), după Bulgaria (29%) și Grecia (27,5%). Pentru pensionarii peste 65 de ani, situația este chiar mai gravă, mulți fiind nevoiți să aleagă între medicamente, hrană și utilități. Înghețarea pensiilor agravează această vulnerabilitate.
Ce pot face pensionarii: opțiunile la îndemână
Pentru pensionarii care vor să-și apere drepturile, există câteva opțiuni juridice. Prima este aderarea la acțiunile colective inițiate de FACIAS sau de alte asociații de pensionari, prin care se solicită aplicarea indexării conform legii. Aceste acțiuni nu costă pensionarul individual și pot duce, în caz de succes, la plata retroactivă a diferențelor.
A doua opțiune este contestarea individuală în instanță, însă aceasta presupune costuri (1.500-3.500 de lei onorariu mediu) și o procedură mai lungă. Pentru cazurile în care pensia a fost recalculată cu erori (puncte de stabilitate neacordate, venituri nepermanente neincluse), termenul de 45 de zile de la primirea deciziei rămâne crucial.
A treia opțiune este angajamentul civic: prin asociații de pensionari, prin scrisori către parlamentari, prin participarea la dezbateri publice, pensionarii pot influența discuțiile despre buget. Consultările guvernamentale care încep săptămâna aceasta la Cotroceni sunt momentul ideal pentru ca vocile celor 4,7 milioane de pensionari să fie auzite.
Acest articol are rol informativ și prezintă scenariile probabile la data publicării. Calculele sunt orientative și depind de datele oficiale ale inflației, ale veniturilor medii și de deciziile bugetare ale noului guvern. Pentru clarificări individuale, pensionarii pot contacta casa teritorială de pensii sau organizațiile reprezentative ale pensionarilor.
