Pericolul ascuns al băilor termale. Ce se poate întâmpla cu tensiunea arterială și cine trebuie să evite neapărat acest tip de tratament

Apa foarte caldă dilată vasele de sânge și poate determina o scădere rapidă a tensiunii, însoțită de amețeală, slăbiciune sau leșin. La ieșirea din bazin, ridicarea bruscă poate accentua efectul.

Persoanele cu hipertensiune controlată pot tolera adesea băile termale moderate, însă cele cu boli cardiace instabile, hipotensiune, hipertensiune pulmonară sau episoade de sincopă au nevoie de aviz medical. Alternarea apei fierbinți cu apa foarte rece poate provoca și creșteri bruște ale tensiunii.

Citeste si…

Bilete de tratament pentru pensionari, disponibile din 20 iulie. Cine sunt cei care le pot ridica și ce risc există

Băile termale sunt folosite pentru relaxare, dureri articulare și recuperare, dar temperatura apei produce schimbări reale în sistemul cardiovascular.

Când corpul este scufundat în apă foarte caldă, vasele de sânge de la nivelul pielii se dilată pentru a elimina căldura. Rezistența vasculară scade, iar inima încearcă să mențină circulația prin creșterea debitului și, uneori, a frecvenței cardiace.

Din acest motiv, apa termală nu „crește tensiunea” în mod obișnuit în timpul expunerii. Mai frecvent, căldura o poate scădea. Problemele apar atunci când scăderea este prea mare sau când persoana trece rapid de la foarte cald la rece.

De ce poate apărea amețeala în bazin

Dilatarea vaselor poate reduce cantitatea de sânge care ajunge temporar la creier, mai ales dacă persoana:

Citeste si…

Drepturile pensionarilor în 2026 care NU apar pe taloanele de pensie: cele 5 facilități de până la 15.000 lei obținute exclusiv prin cerere separată la Casa de Pensii

• este deshidratată;

• ia medicamente antihipertensive;

• folosește diuretice;

• are tensiune mică;

• a consumat alcool;

• stă prea mult în apă;

• se ridică brusc;

• este vârstnică;

• are o boală cardiacă sau neurologică.

Amețeala, vederea încețoșată, greața, transpirațiile și slăbiciunea pot anunța o scădere excesivă a tensiunii.

NHS include amețeala și leșinul printre manifestările hipotensiunii, iar recomandările pentru hipotensiunea posturală menționează ieșirea dintr-o baie caldă drept situație în care simptomele se pot declanșa.

Hipertensiunea controlată nu interzice automat băile termale

O persoană cu hipertensiune bine controlată nu trebuie să renunțe automat la curele balneare.

Citeste si…

Bilete de tratament balnear pentru persoanele cu handicap. Cine le poate obține în 2026

American Heart Association explică efectele căldurii din bazinele fierbinți și saune prin vasodilatație și arată că persoanele cu tensiune controlată le pot tolera, în general. Recomandarea este ca pacienții care au nelămuriri sau cărora li s-a interzis efortul moderat să ceară sfatul medicului.

Contează însă:

• cât de bine este controlată tensiunea;

• temperatura apei;

• durata ședinței;

• tratamentul;

• bolile asociate;

• apariția simptomelor.

O valoare bună măsurată într-o singură zi nu exclude riscul la o persoană cu variații mari ale tensiunii.

De ce alternarea cald-rece poate fi periculoasă

Trecerea dintr-un bazin fierbinte într-un duș rece produce modificări rapide ale vaselor.

Citeste si…

Topul celor mai ieftine stațiuni pentru pensionari în 2026. Locuri liniștite, tratament eficient și costuri reduse

Căldura le dilată, iar frigul le contractă. Această schimbare poate determina creșterea bruscă a tensiunii și solicitarea inimii.

American Heart Association recomandă persoanelor hipertensive să nu alterneze apa foarte caldă, sauna sau cada cu apă rece.

Riscul este mai important la cei cu:

• hipertensiune necontrolată;

• boală coronariană;

• tulburări de ritm;

• antecedente de infarct;

• accident vascular cerebral;

• anevrism;

• boală vasculară severă.

Dușurile de contrast nu ar trebui începute doar pentru că sunt promovate drept metodă de „antrenare a circulației”.

Cine trebuie să ceară acordul medicului

Avizul medical este recomandat persoanelor cu:

• hipertensiune necontrolată;

• hipotensiune simptomatică;

• insuficiență cardiacă;

• angină instabilă;

• infarct recent;

• aritmii semnificative;

• stenoză aortică severă;

• hipertensiune pulmonară;

• episoade de leșin;

• boală renală avansată;

• neuropatie autonomă;

• diabet cu afectarea sensibilității;

• sarcină cu risc;

• tratamente multiple care reduc tensiunea.

Mayo Clinic recomandă persoanelor cu hipertensiune pulmonară să evite activitățile care pot coborî mult tensiunea, inclusiv statul în jacuzzi, saună sau băile foarte lungi și fierbinți.

Persoanele cu tensiune mică pot fi mai expuse decât hipertensivii

Titlurile despre băile termale se concentrează adesea asupra hipertensiunii. În realitate, persoanele cu hipotensiune sau cu scăderi ale tensiunii la ridicare pot avea un risc mai direct de amețeală și cădere.

Apa caldă dilată vasele, iar ieșirea din bazin elimină și presiunea exercitată de apă asupra corpului. Dacă persoana se ridică repede, sângele se poate acumula în membrele inferioare.

Riscul crește la vârstnici și la pacienții care iau:

• diuretice;

• vasodilatatoare;

• nitrați;

• medicamente pentru prostată;

• unele antidepresive;

• mai multe antihipertensive simultan.

Tratamentul nu trebuie oprit înaintea curei fără indicația medicului.

Cât de fierbinte este prea fierbinte

Nu există o singură temperatură sigură pentru toată lumea.

Bazinele foarte calde, apropiate de temperatura unui jacuzzi, solicită organismul mai mult decât apa moderat caldă. Cu cât temperatura crește, cu atât ședința ar trebui să fie mai scurtă.

Persoanele vulnerabile ar trebui să evite expunerea prelungită în apă care provoacă:

• înroșire intensă;

• palpitații;

• senzație de sufocare;

• amețeală;

• slăbiciune;

• durere de cap;

• greață.

Faptul că apa provine dintr-un izvor termal nu anulează efectul temperaturii asupra circulației.

De ce alcoolul crește riscul

Alcoolul poate dilata vasele, poate deshidrata și poate afecta capacitatea de a observa simptomele de alarmă.

Combinarea lui cu apa foarte caldă poate favoriza:

• hipotensiunea;

• pierderea echilibrului;

• leșinul;

• tulburările de ritm;

• înecul.

American Heart Association recomandă evitarea alcoolului în asociere cu sauna și băile fierbinți.

Nici mesele foarte abundente nu sunt ideale înaintea procedurii, deoarece digestia modifică distribuția fluxului sanguin și poate accentua starea de slăbiciune.

Cum poate fi redus riscul

În lipsa unei contraindicații medicale, câteva măsuri pot face baia mai sigură:

• intrarea treptată în apă;

• alegerea unei temperaturi moderate;

• limitarea primei ședințe;

• hidratarea înainte și după;

• evitarea alcoolului;

• ridicarea lentă;

• câteva minute de repaus pe marginea bazinului;

• folosirea balustradei;

• evitarea băii în singurătate;

• oprirea imediată la apariția simptomelor.

Persoanele care iau tratament pentru tensiune pot măsura valorile înainte de procedură și după o perioadă de repaus, dacă medicul recomandă monitorizarea.

Măsurarea imediat după ieșirea din apă nu trebuie interpretată izolat, deoarece temperatura și efortul pot modifica temporar rezultatul.

Când trebuie întreruptă imediat procedura

Persoana trebuie să iasă din apă cu ajutor și să anunțe personalul dacă apar:

• durere sau presiune în piept;

• dificultăți de respirație;

• palpitații puternice;

• amețeală;

• vedere neclară;

• confuzie;

• slăbiciune bruscă;

• greață intensă;

• senzație de leșin.

Durerea toracică, pierderea stării de conștiență, dificultatea de vorbire sau slăbiciunea unei părți a corpului necesită asistență medicală urgentă.

Băile termale pot face parte dintr-un program de recuperare, dar temperatura, durata și tipul procedurii trebuie adaptate bolilor pacientului. Pentru persoanele cu probleme cardiovasculare, „mai fierbinte” nu înseamnă un efect terapeutic mai puternic.