Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Sedentarismul afectează inima, metabolismul, musculatura și somnul. Medicul cardiolog Anca Tâu explică de ce statul prelungit pe scaun crește riscul cardiovascular și cum ne putem proteja sănătatea prin mișcare.
Fie că ne place sau nu, trăim într-o lume în care aproape totul vine către noi fără să ne mai ridicăm de pe scaun. Comandăm mâncare online, lucrăm din fața laptopului, urcăm cu liftul și petrecem ore întregi în poziții statice.
Și, deși pare confortabil la prima vedere, cel care plătește un preț uriaș pentru acest confort extrem este corpul nostru.
Medicul cardiolog Anca Tâu atrage atenția, într-o postare pe Facebook, asupra unuia dintre cele mai ignorate pericole moderne: sedentarismul.
„Corpul uman nu a fost proiectat pentru «stat». A fost proiectat pentru mers, ridicat, împins, tras, urcat, coborât, respirat cu sens”, explică medicul.
Mesajul ei este simplu, dar extrem de important: lipsa mișcării nu înseamnă odihnă, ci degradare lentă a organismului.
Ce face sedentarismul în organism
Mulți oameni asociază sedentarismul doar cu durerile de spate sau cu acumularea kilogramelor în plus. În realitate, efectele sunt mult mai profunde și afectează aproape toate sistemele corpului.
1. Durerile de spate și articulațiile înțepenite
Potrivit dr. Anca Tâu, durerile nu apar întotdeauna „de la vârstă”, ci de multe ori din lipsa mișcării.
„Mușchii au primit concediu”, spune medicul, explicând că musculatura nefolosită nu mai susține corect coloana și articulațiile.
Articulațiile au nevoie de mișcare pentru a funcționa normal. Când petrecem prea multe ore pe scaun, genunchii, șoldurile și coloana încep să își piardă mobilitatea, iar activitățile simple devin tot mai dificile.
2. Creșterea tensiunii arteriale și a riscului cardiovascular
Sedentarismul afectează direct sănătatea inimii.
„Inima nu apreciază filosofia: «eu stau, ea să muncească»”, avertizează cardiologul.
Statul prelungit reduce circulația eficientă a sângelui, favorizează hipertensiunea și crește riscul de boli cardiovasculare. Mai grav este faptul că multe persoane nu conștientizează pericolul deoarece efectele apar lent, aproape insesizabil.
Sedentarismul și riscul de insuficiență cardiacă
Dr. Anca Tâu citează date medicale recente care arată că statul mai mult de 10,5 ore pe zi este asociat cu un risc crescut de insuficiență cardiacă și mortalitate cardiovasculară, chiar și în cazul persoanelor care fac sport ocazional.
„Organismul nu poate fi păcălit cu o poză de pe bandă”, spune medicul, subliniind că o oră de sală nu poate compensa zece ore de imobilitate.
Acesta este unul dintre cele mai importante semnale de alarmă ale medicinei moderne: nu doar lipsa exercițiului fizic contează, ci și timpul total petrecut stând jos.
Metabolismul încetinește și crește riscul de diabet
Lipsa mișcării influențează direct felul în care corpul procesează energia.
„Corpul primește semnalul: «nu mai consumăm, depozităm». Și depozitează. Cu seriozitate…”, explică medicul.
Mușchii activi consumă glucoză și ajută la reglarea metabolismului. În schimb, sedentarismul favorizează acumularea grăsimii corporale și crește riscul de diabet zaharat de tip 2.
Un alt efect important este pierderea treptată a masei musculare.
„Mușchiul nu pleacă trântind ușa. Pleacă discret. Azi un pic, mâine un pic”, avertizează dr. Tâu.
De ce ne simțim permanent obosiți
Un paradox frecvent al sedentarismului este că oamenii care se mișcă foarte puțin se simt adesea mai obosiți decât cei activi.
„Nu ne odihnim. Ne dezantrenăm”, explică medicul cardiolog.
Lipsa activității fizice afectează somnul, scade capacitatea cardio-respiratorie și reduce nivelul general de energie. De aceea, urcatul scărilor sau mersul pe distanțe scurte pot deveni eforturi disproporționat de mari.
Cum putem combate sedentarismul
Vestea bună este că schimbările eficiente nu trebuie să fie radicale.
Potrivit recomandărilor medicale prezentate de dr. Anca Tâu, adulții ar trebui să facă:
- între 150 și 300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână;
- sau între 75 și 150 de minute de activitate intensă;
- plus exerciții de forță de minimum două ori pe săptămână.
Tradus simplu:
- mergeți mai mult pe jos;
- urcați scările;
- faceți pauze active;
- ridicați-vă periodic de pe scaun;
- mișcați musculatura zilnic.
„Mișcarea nu este moft. Nu este doar pentru sportivi. Nu este doar pentru slăbit. Este tratament preventiv”, subliniază medicul.
Corpul are nevoie de mișcare pentru a funcționa normal
Una dintre cele mai puternice idei transmise de dr. Anca Tâu este că organismul nu este defect, ci abandonat într-un stil de viață greșit.
„Corpul nu este «defect». Este abandonat într-un stil de viață în care stă mai mult decât trăiește”, afirmă medicul.
Din păcate, trăim într-o lume în care confortul a devenit regulă, nu excepție. Tocmai de aceea, mișcarea trebuie reintrodusă conștient în rutina zilnică.
Nu trebuie început cu obiective imposibile sau promisiuni spectaculoase. Uneori, primul pas este pur și simplu să ne întrebăm:
- Cât timp stăm jos fără să ne ridicăm?
- Putem merge cinci minute la fiecare oră?
- Când am făcut ultima dată ceva care ne-a crescut pulsul?
Sedentarismul nu este doar o problemă de stil de viață, ci un factor major de risc pentru sănătate. Afectează inima, metabolismul, musculatura, somnul și nivelul de energie, iar efectele apar lent, până când devin imposibil de ignorat.
Mesajul transmis de medicul cardiolog Anca Tâu este clar:
„Dacă omul nu se ridică de pe scaun, scaunul câștigă.”
Iar uneori, cea mai importantă decizie pentru sănătate este pur și simplu să ne ridicăm și să începem să ne mișcăm.
