Din cuprinsul articolului
Poliartrita reumatoidă, declanșată de anumite bacterii intestinale. Cum este posibil și care sunt categoriile vulnerabile. Iată ce arată cele mai recente studii.
Poate părea greu de crezut, dar iată că oamenii de știință au descoperit că poliartrita reumatoidă ar putea fi declanșată de anumite bacterii prezente în intestine.
Astfel, această boală se poate instala deja la persoanele deja expuse riscului de apariție a bolii autoimune, arată oamenii de știință de la University of Colorado School of Medicine, SUA, într-un studiu publicat în Science Translational Medicine.
Autoarea principală a lucrării științifice este studenta Meagan Criswell, întregul studiu fiind condus de dr. Kristine Kuhn, cea care a condus o echipă de cercetători de la Divizia de Reumatologie.
„Lucrările conduse de coautorii dr. Kevin Deane, dr. Kristen Demoruelle și dr. Mike Holers aici la CU au ajutat la stabilirea faptului că putem identifica persoanele care prezintă risc pentru PR pe baza markerilor serologici și că acești markeri pot fi prezenți în sânge cu mulți ani înainte de diagnostic”, spune dr. Kuhn.
Care este explicația oamenilor de știință
„Unul dintre acești anticorpi face parte din clasa normală de anticorpi pe care îi vedem în mod normal în circulație, dar celălalt este un anticorp pe care de obicei îl asociam cu mucoasa, fie că este vorba de mucoasa bucală, mucoasa intestinală sau mucoasa pulmonară.
Am început să ne întrebăm: ‘Ar putea fi ceva la o barieră a mucoasei care ar putea duce la apariția PR (poliartritei reumatoide – n.red.)?’”, a mai spus dr. Kuhn.
Cum este declanșată poliartrita reumatoidă
Cercetătorii de la CU, cu ajutorul unui grup condus de dr. Bill Robinson, de la Universitatea Stanford, tot din SUA, au luat anticorpii creați de celulele imune de la indivizi ai căror markeri de
sânge au arătat că sunt expuși riscului de boală și i-au amestecat cu fecalele persoanelor cu risc pentru a găsi bacteriile care sunt țintite de anticorpi.
Pentru a-și testa în continuare ipoteza, cercetătorii au folosit modele animale pentru a găzdui bacteriile nou descoperite.
Aceste experimente au arătat că bacteriile nu numai că au determinat modelele animale să dezvolte markerii de sânge găsiți la persoanele cu risc de PR, dar unele dintre modele au arătat o dezvoltare completă a PR.
„Prin studii pe oameni și pe modele animale, am reușit să identificăm unele bacterii intestinale ca fiind asociate cu riscul de a dezvolta PR.
Acestea declanșează o boală asemănătoare cu poliartrita reumatoidă la modelele animale, iar la oameni, putem arăta că această bacterie pare să să declanșeze răspunsuri imunitare specifice PR”, a mai spus cercetătoarea.
Rezultatele studiului ar putea duce la un tratament mai eficient
Dacă specia unică de bacterii conduce într-adevăr răspunsul imunitar care duce la PR la indivizii deja expuși riscului de boală, spune Kuhn, ar putea fi posibil să țintim bacteriile cu medicamente pentru a preveni acest răspuns.
„Următorul lucru pe care vrem să-l facem este să identificăm, în populațiile mai mari de indivizi cu risc de poliartrită reumatoidă, dacă aceste bacterii se corelează cu alte răspunsuri imunitare genetice, de mediu și ale mucoasei și apoi, în cele din urmă, cu dezvoltarea de PR”, spune Kuhn.
„Apoi vom putea spune: ‘Acesta este un marker care este util pentru a ajuta la prezicerea persoanelor care vor dezvolta PR’ și să aplicăm strategii de prevenire.
Cealaltă oportunitate este aceea că dacă putem înțelege cum se declanșează aceste răspunsuri imunitare, am putea bloca capacitatea bacteriilor de a face asta”, a explicat ea.
Tratament nou fără antibiotice
Cercetarea a durat cinci ani, spune Kuhn, care a fost ajutată de persoane care au descoperit că sunt expuse riscului de PR și s-au oferit voluntar pentru a sprijini studiul.
În cele din urmă, cercetătorii doresc să examineze modul exact în care bacteriile declanșează răspunsul imunitar, precum și diferite metode de prevenire a reacției, notează Descoperă citând Medical Xpress.
„Există o mulțime de tehnologii diferite care abia încep să apară, care ar putea viza selectiv bacteriile intestinale specifice, de exemplu, pentru a preveni efectele imunogene asupra gazdei”, spune ea.
„De mult timp, oamenii s-au gândit că antibioticele ar putea fi o terapie utilă pentru PR, dar mai degrabă decât efectul de baros al unui antibiotic tradițional care va distruge un grup mare de bacterii, am putea ținti selectiv această bacterie sau efectele acesteia”, a mai explicat cercetătoarea.
Dacă aceste noi descoperiri pot duce la tratamente eficiente fără antibiotice, vestea nu poate fi decât excelentă.
