Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
La 30 sau 40 de ani, puțini oameni se gândesc cu adevărat la riscul cardiovascular. Vârsta aceasta este, pentru cei mai mulți, despre ritm, planuri, muncă, copii, agitație și liste care nu se termină niciodată.
Chiar și atunci când apar oboseala, sedentarismul, mesele dezechilibrate sau stresul, ele sunt rareori puse în legătură cu o posibilă afecțiune a inimii. Bolile de inimă sunt, pentru mulți, ceva ce se întâmplă mai târziu. Tocmai această certitudine poate deveni, însă, o capcană.
Afecțiunile cardiovasculare se dezvoltă lent, în timp, uneori încă din tinerețe. În imaginarul colectiv, ele rămân asociate cu vârstele înaintate. În practică, însă, medicii observă din ce în ce mai frecvent pacienți tineri la care modificările aterosclerotice, adică depunerile de grăsimi și colesterol pe pereții arterelor, apar mai devreme decât ne-am obișnuit să credem. Iar una dintre provocările majore este că aceste schimbări pot rămâne invizibile prin investigațiile uzuale.
Nu mai vorbim exclusiv despre o boală a vârstnicilor
Această realitate schimbă percepția asupra riscului, dar și modul în care medicina începe să privească pacientul. În ultimii ani, progresele în cardiologie au fost semnificative, mai ales în zona tratamentelor. Și totuși, una dintre cele mai importante transformări ține de schimbarea discretă a profilului pacientului, care, din ce în ce mai des, nu mai corespunde tiparului clasic asociat bolilor cardiovasculare.
Stilul de viață modern, marcat de dezechilibre metabolice și factori de risc care se acumulează în timp, nu influențează doar frecvența bolilor cardiovasculare, ci și momentul în care acestea devin vizibile.
„Am constatat o diminuare a vârstei la care se obiectivează boala aterosclerotică, inclusiv prin angio-CT. Factorii de risc tradiționali sunt din ce în ce mai diversificați și cu amploare din ce în ce mai mare în populație și atunci, și vârsta la care se manifestă boala este tot mai redusă. Practic, boala aterosclerotică poate să devină obiectivabilă încă de la vârste chiar sub 40 de ani”, explică Dr. Ofelia Niță, Medic Primar Radiologie și Imagistică Medicală MONZA ARES, cu peste 25 de ani de experiență în imagistica sistemului cardiovascular.
Ce poate vedea scanarea angio-CT atunci când simptomele lipsesc?
Una dintre cele mai dificile situații în această categorie de vârstă este lipsa simptomelor. Investigațiile uzuale pot să nu ridice suspiciuni suficiente, iar pacientul rămâne de multe ori, în zona unei iluzii de siguranță. Aici intervine rolul imagisticii avansate. Angio-CT-ul coronarian nu arată doar dacă există o îngustare semnificativă a unei artere, ci oferă o imagine detaliată asupra întregului arbore coronarian, caracterizând, în aceeași măsură, lumenul și peretele vascular.
Poate evidenția încărcarea globală cu plăci de aterom și, mai important, tipul acestora, identificând plăcile de aterom cu risc de ruptură și embolizare, asociate unui risc crescut de eveniment coronarian acut. Această categorie de plăci este importantă deoarece nu vorbim doar despre leziuni vechi, calcificate și stabile, ci despre modificări care pot avea potențial crescut de complicație.
„Este singura metodă neinvazivă care poate oferi o imagine completă asupra arterelor coronare, atât despre interiorul vasului, cât și despre peretele vascular. Putem identifica nu doar îngustarea vasului, ci și structura plăcii de aterom. Am avut surpriza să constat, la pacienți tineri fără o simptomatologie deosebită, prezența bolii aterosclerotice coronariene, exprimată prin plăci fibro-lipidice, „moi”, necalcificate, deci din categoria de risc, în unele cazuri determinând și stenoze”, spune medicul.
În cazul pacienților tineri, această informație schimbă complet perspectiva: de la „nu pare să fie nimic” la nevoia unei abordări terapeutice precoce, personalizate. Examinarea angio-CT obiectivează și caracterizează în detaliu anatomia arterelor și stadiul eventualei afectării a acestora.
Tăcerea în care poate evolua boala
Poate cea mai înșelătoare parte a bolii cardiovasculare la vârste tinere este absența durerii. Faptul că nu există simptome sau că ele sunt vagi poate crea o falsă senzație de siguranță. Explicația este una medicală, dar extrem de importantă pentru pacienți: boala poate exista fără să producă încă o stenoză suficient de mare încât să genereze simptome.
„Ca să fim în situația ca boala aterosclerotică să devină simptomatică, ar trebui să apară îngustarea uneia sau mai multor artere coronare. În multe cazuri, însă, plăcile de aterom nu sunt obstructive și pot evolua în peretele vasului, în afara lumenului, adică fără să reducă semnificativ fluxul de sânge. În aceste situații, simptomele pot apărea târziu, chiar dacă boala este deja prezentă”, precizează dr. Ofelia Niță.
Acest lucru înseamnă că durerea, semnalul pe care mulți îl așteaptă ca dovadă că „e ceva în neregulă”, poate lipsi exact în fazele în care boala există deja. Desigur, pot exista și alte semne clinice de alarmă, cum ar fi oboseala, scăderea capacității la efort, însă boala aterosclerotică a arterelor coronare poate evolua mult timp în stadiul subclinic. Dacă nu se produce stenoza coronariană, poate să nu apară durerea, deci simptomatologia să fie minoră și neglijabilă. Tocmai aici stă una dintre cele mai mari capcane ale riscului cardiovascular la tineri: te poți simți bine și, totuși, boala să fie deja prezentă.
Un nou profil de pacient: de ce apar cazurile „surprinzătoare” la 30-40 de ani?
În realitate, aceste cazuri nu mai sunt excepții. Tot mai frecvent, pacienții ajung la investigații nu pentru simptome evidente, ci pentru că există un context de risc care, de multe ori, trece neobservat. La această vârstă, vorbim mai rar despre un singur factor declanșator și mai des despre un cumul de influențe care se construiesc în timp. O rutină dezechilibrată, perioade lungi de stres, lipsa controalelor medicale sau istoricul familial pot acționa în tăcere ani la rând, fără semne evidente, până în momentul în care determină modificări ce devin vizibile în urma unor investigații.
„Am avut pacienți tineri recomandați către angio-CT pentru că aveau fie o încărcătură familială de boală cardiovasculară la vârste tinere, fie un cumul al factorilor de risc, sindromul metabolic având cea mai mare pondere. Dislipidemiile sunt printre cei mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea aterosclerozei, alături de diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea și, desigur, predispoziția genetică”, subliniază dr. Ofelia Niță.
Dincolo de aceste repere clinice, provocarea reală este că profilul acestor pacienți nu mai corespunde tiparului clasic. Sunt persoane active, integrate profesional, fără simptome care să ridice semne de alarmă. Și totuși, imagistica avansată poate arăta o realitate diferită: boala este deja prezentă, într-o formă tăcută, dar cu potențial de evoluție.
Când prevenția nu mai înseamnă „mai târziu”, ci „acum”
Pentru pacienții tineri, miza este identificarea riscului într-un moment în care evoluția poate fi încă influențată în mod semnificativ. În acest context, examinarea angio-CT oferă un nivel suplimentar de claritate, acolo unde evaluările clasice nu oferă încă răspunsuri.
„Examinarea Angio-CT permite identificarea modificărilor de la nivelul peretelui vascular sau a stenozelor înainte ca acestea să devină simptomatice. Pentru un pacient tânăr, acest lucru înseamnă șansa reală de a înțelege riscul la timp și de a interveni înainte de apariția complicațiilor, prin tratament personalizat și schimbări în stilul de viață”, atrage atenția medicul.
Această abordare schimbă modul în care este privită prevenția cardiovasculară. Nu mai așteptăm apariția complicațiilor pentru a confirma boala, ci încercăm să o identificăm în fazele ei tăcute, atunci când intervenția este mai eficientă și poate schimba evoluția. Pentru mulți pacienți tineri, un astfel de diagnostic devine primul moment real de conștientizare.
La MONZA ARES, investigația este realizată cu tehnologia Revolution Vibe CT 512-slice, care permite captarea imaginii inimii cât durează un singur ciclu cardiac, cu doză redusă de iradiere și cantitate redusă de substanță de contrast. În aceeași sesiune pot fi evaluate și vasele cervico-cerebrale, oferind o imagine integrată asupra riscului cardiovascular. Astfel, permițând medicilor să evalueze, într-o singură vizită, atât riscul de infarct, cât și pe cel de accident vascular cerebral ischemic.
„Mă simt bine” nu este întotdeauna un argument suficient!
Pentru mulți oameni tineri, absența simptomelor este încă percepută ca o garanție a sănătății. Dar exact aceasta este una dintre ideile pe care medicina cardiovasculară modernă încearcă să le corecteze. Bolile de inimă nu încep în ziua în care apar durerea sau infarctul. De multe ori, ele încep mult mai devreme, tăcut, discret, într-o perioadă a vieții în care nimeni nu se simte încă „la risc”. De aceea, mesajul acestui tip de investigație nu este unul alarmist, ci mai degrabă un apel la luciditate și responsabilitate: la vârste mai tinere decât credem, riscul poate exista deja. Iar atunci când este descoperit la timp, există șansa reală de a schimba cursul bolii.
