Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Balsamul de rufe și șervețelele parfumate pentru uscător pot elibera în aer compuși organici volatili, inclusiv substanțe clasificate drept periculoase sau cancerigene. Totuși, simpla detectare a acestor chimicale nu dovedește că utilizarea obișnuită a produselor provoacă tumori. Riscul depinde de concentrație, frecvența folosirii, durata expunerii și ventilație.
Afirmațiile potrivit cărora balsamul de rufe și șervețelele pentru uscător „provoacă cancer” circulă frecvent pe rețelele sociale.
Unele postări susțin că hainele parfumate ar expune pielea și plămânii la un amestec toxic care se acumulează în organism. Altele recomandă eliminarea completă a tuturor produselor parfumate din casă.
Realitatea este mai nuanțată.
În prezent, nu există dovezi epidemiologice solide care să arate că persoanele care folosesc balsam de rufe sau șervețele pentru uscător dezvoltă mai frecvent cancer.
Există însă cercetări care au identificat în emisiile unor produse parfumate compuși organici volatili, prescurtați COV sau VOC, printre care substanțe care pot fi periculoase în anumite doze și condiții de expunere.
Ce sunt compușii organici volatili
Compușii organici volatili sunt substanțe chimice care se evaporă ușor la temperatura camerei și ajung în aer.
Ei pot proveni din:
- produse de curățenie;
- parfumuri;
- vopsele;
- combustibili;
- mobilier;
- produse cosmetice;
- detergenți;
- balsamuri de rufe;
- odorizante;
- materiale de construcție.
Termenul „VOC” nu înseamnă automat „cancerigen”. Categoria cuprinde sute de substanțe cu toxicități foarte diferite.
Unele provoacă în principal iritații, dureri de cap sau agravarea astmului. Altele sunt asociate cu efecte asupra ficatului, sistemului nervos ori riscului de cancer, în special la expuneri mari și de lungă durată.
Ce au găsit cercetătorii în aerul evacuat de uscătoare
Un studiu publicat în 2011 a analizat aerul evacuat prin gurile unor uscătoare după folosirea detergentului și a șervețelelor parfumate.
Cercetătorii au identificat peste 25 de compuși organici volatili. Printre substanțele detectate s-au numărat acetaldehida și benzenul.
Ambele fac parte din categoria poluanților atmosferici periculoși, iar benzenul este clasificat de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA drept cancerigen cunoscut pentru oameni.
Studiul și implicațiile sale au fost prezentate în revista Environmental Health Perspectives, într-o analiză disponibilă prin National Library of Medicine.
Important este însă ceea ce studiul nu a demonstrat.
Cercetătorii nu au urmărit persoane care foloseau aceste produse și nu au măsurat dacă ele au dezvoltat cancer. Studiul a arătat că anumite substanțe puteau fi detectate în emisiile uscătorului, nu că nivelul de expunere provoca boală.
Prezența unei substanțe cancerigene nu înseamnă automat un risc mare
În toxicologie, doza contează enorm.
Benzenul este cancerigen, dar riscul depinde de:
- concentrația inhalată;
- durata expunerii;
- frecvența;
- ventilația;
- alte surse de benzen;
- susceptibilitatea individuală.
Expunerea profesională îndelungată la niveluri mari de benzen este asociată cu leucemie și alte boli ale sângelui.
Acest lucru nu înseamnă că detectarea unei cantități mici în aerul evacuat de un uscător produce automat același risc.
Fără măsurarea expunerii reale a utilizatorului și fără studii pe termen lung, nu poate fi calculat un risc de cancer provenit specific din balsamul de rufe.
Balsamul este conceput să rămână pe țesătură
Detergentul este destinat să îndepărteze murdăria și este eliminat în mare parte prin clătire.
Balsamul funcționează diferit. El depune pe fibre substanțe care:
- reduc electricitatea statică;
- fac materialul să pară mai moale;
- oferă parfum;
- reduc frecarea;
- ușurează călcarea.
O parte dintre ingrediente pot rămâne pe haine, lenjerie de pat și prosoape.
Expunerea se poate produce astfel prin:
- inhalarea parfumului;
- contactul prelungit cu pielea;
- aerul eliberat în timpul uscării;
- particulele sau vaporii rămași în spații slab ventilate.
Faptul că ingredientele rămân pe țesătură nu demonstrează că sunt absorbite în cantități periculoase, dar poate fi relevant pentru persoanele cu piele sensibilă, eczemă, astm sau migrene declanșate de mirosuri.
Parfumul poate ascunde mai multe ingrediente
Pe etichetă, producătorul poate menționa „parfum”, „fragrance” sau „perfume” fără să enumere fiecare componentă aromatică.
Un parfum comercial poate fi alcătuit din mai multe substanțe.
Această practică îngreunează identificarea exactă a ingredientului care provoacă o reacție unei persoane sensibile.
Totuși, prezența termenului „parfum” pe ambalaj nu demonstrează că produsul conține în mod obligatoriu un cancerigen sau că toate amestecurile aromatice au aceeași toxicitate.
Compoziția diferă mult între mărci și chiar între variantele aceleiași mărci.
Dar ftalații?
Unii ftalați sunt utilizați în parfumuri, materiale plastice și numeroase produse de consum.
Anumite substanțe din această familie pot perturba sistemul endocrin și au fost asociate, în funcție de compus și nivelul expunerii, cu efecte asupra dezvoltării și reproducerii.
Asta nu înseamnă că toți ftalații produc aceleași efecte sau că orice balsam de rufe îi conține.
În plus, dovezile privind o legătură directă între ftalații din produsele parfumate pentru rufe și cancerul la oameni sunt insuficiente.
Studiile care găsesc asocieri între expunerea generală la substanțe perturbatoare endocrine și anumite boli nu pot demonstra automat că balsamul de rufe este sursa responsabilă.
Parabenii provoacă tumori?
Parabenii sunt conservanți utilizați în unele produse cosmetice și de consum.
Ei pot avea o activitate estrogenică slabă în experimente de laborator. Parabeni au fost detectați și în unele probe de țesut tumoral mamar.
Însă detectarea într-o tumoră nu dovedește că substanța a provocat cancerul.
Institutul Național al Cancerului din SUA arată, în contextul produselor cosmetice, că nu există dovezi că prezența parabenilor în țesutul mamar demonstrează cauzalitate.
Aceeași prudență trebuie aplicată și produselor de rufe: suspiciunea biologică nu este echivalentă cu dovada unui risc clinic.
Cele mai clare riscuri sunt iritația și simptomele respiratorii
Dovezile sunt mai consistente pentru efectele imediate ale parfumurilor asupra persoanelor sensibile decât pentru cancer.
Produsele parfumate pot declanșa sau agrava:
- iritația ochilor;
- usturimea nasului și gâtului;
- tusea;
- senzația de apăsare în piept;
- dificultățile respiratorii;
- astmul;
- durerile de cap;
- migrenele;
- iritațiile pielii;
- dermatita de contact.
Un studiu bazat pe chestionare a constatat că unele persoane cu astm au raportat probleme respiratorii după expunerea la mirosul produselor de rufe evacuat prin uscător. Rezultatele au fost publicate în revista Air Quality, Atmosphere & Health și pot fi consultate prin PubMed.
Aceste rezultate se bazează pe simptome declarate de participanți și nu demonstrează că fiecare produs parfumat produce aceleași reacții.
„Natural”, „verde” sau „ecologic” nu înseamnă fără emisii
Produsele promovate drept naturale pot conține uleiuri esențiale și compuși aromatici care se evaporă.
Un studiu privind mai multe produse parfumate a identificat numeroși compuși organici volatili inclusiv în variante comercializate ca „green”, „natural” sau „organic”. Analiza este prezentată în Environmental Health Perspectives.
Acest lucru nu înseamnă că toate produsele ecologice sunt toxice, ci că termenii de marketing nu garantează absența VOC-urilor.
Uleiurile esențiale pot provoca și ele iritații, alergii sau crize de astm la persoanele sensibile.
De ce studiile existente nu pot stabili riscul de cancer
Pentru a demonstra că balsamul de rufe crește riscul de cancer, ar fi nevoie de studii care să compare, pe termen lung:
- persoane care folosesc frecvent produsele;
- persoane care nu le folosesc;
- cantitatea utilizată;
- durata expunerii;
- tipul produsului;
- ventilația locuinței;
- alte surse de chimicale;
- fumatul;
- profesia;
- vârsta;
- factorii genetici.
Astfel de date nu sunt disponibile la o calitate suficientă pentru a afirma că produsele de rufe parfumate provoacă tumori.
Studiile despre emisiile uscătorului sunt mici și analizează puține produse și locuințe. Compozițiile comerciale se pot schimba, iar rezultatele unui produs nu pot fi extinse automat asupra tuturor.
Ce înseamnă verdictul corect
Pe baza dovezilor actuale:
- balsamul de rufe și șervețelele pentru uscător nu sunt demonstrate drept cauze directe ale cancerului;
- unele produse parfumate pot elibera compuși organici volatili;
- printre compușii detectați în unele experimente s-au aflat substanțe clasificate drept periculoase;
- nu este cunoscut dacă dozele la care sunt expuși utilizatorii sunt suficiente pentru a crește riscul de cancer;
- persoanele cu astm, alergii, migrene sau piele sensibilă pot avea simptome chiar la expuneri mai mici.
A spune că produsele sunt „perfect lipsite de orice risc” ar fi la fel de nejustificat ca afirmația că „provoacă sigur cancer”.
Cum poate fi redusă expunerea
Persoanele care doresc să limiteze contactul cu parfumurile și VOC-urile pot lua câteva măsuri simple.
Alege produse fără parfum
Caută pe etichetă formularea „fără parfum” sau „fragrance-free”.
„Fără miros” ori „unscented” nu înseamnă întotdeauna același lucru. Unele produse pot conține substanțe care maschează mirosul ingredientelor.
Renunță la balsam dacă nu este necesar
Balsamul nu este esențial pentru curățarea hainelor.
El poate fi eliminat complet, mai ales pentru:
- hainele copiilor mici;
- lenjeria persoanelor cu eczemă;
- prosoape;
- îmbrăcămintea sport;
- materiale tehnice;
- articole purtate de persoane cu astm.
Folosește o cantitate mai mică
Mai mult balsam nu înseamnă haine mai curate.
Supradozarea poate lăsa mai multe reziduuri pe țesătură și în mașina de spălat.
Activează o clătire suplimentară
O clătire în plus poate ajuta la îndepărtarea reziduurilor, mai ales în cazul pielii sensibile.
Nu elimină neapărat toate substanțele depuse intenționat de balsam, dar poate reduce excesul de produs.
Aerisește spațiul
Dacă uscătorul se află în interior, este important ca evacuarea să funcționeze corect și aerul să nu fie eliminat în locuință.
Camera trebuie aerisită, iar filtrul de scame curățat regulat.
Nu combina multe produse parfumate
Detergentul parfumat, balsamul, granulele aromate, șervețelele pentru uscător și spray-ul pentru textile pot crea împreună o expunere mai mare decât un singur produs.
Eliminarea produselor redundante este o metodă simplă de reducere a parfumului.
Oțetul este o alternativă sigură?
Oțetul alb este folosit uneori în compartimentul pentru balsam, pentru reducerea mirosurilor și a reziduurilor minerale.
Nu trebuie combinat direct cu înălbitor pe bază de clor, deoarece se poate elibera gaz de clor, extrem de toxic.
De asemenea, folosirea repetată poate afecta anumite componente din cauciuc ale mașinii, în funcție de model. Este indicată consultarea instrucțiunilor producătorului.
Bilele din lână pentru uscător pot reduce electricitatea statică și timpul de uscare, dar și acestea pot provoca probleme persoanelor alergice la lână.
Când ar trebui schimbat produsul
Renunță la produs și discută cu medicul dacă după utilizare apar repetat:
- erupții;
- mâncărime;
- tuse;
- respirație șuierătoare;
- crize de astm;
- dureri de cap;
- migrene;
- senzație de sufocare;
- usturimea ochilor;
- iritație genitală după purtarea hainelor spălate.
Pentru identificarea dermatitei de contact poate fi necesară evaluarea dermatologică și testarea alergologică.
Concluzia
Balsamul de rufe și șervețelele pentru uscător nu au fost demonstrate drept cauze ale cancerului la oameni.
Unele produse parfumate pot însă elibera compuși volatili, iar printre substanțele detectate în anumite studii se află și chimicale care sunt periculoase la niveluri suficient de mari.
Ceea ce lipsește este dovada că expunerea obișnuită din gospodărie atinge o doză care să crească riscul de tumori.
Persoanele sănătoase nu trebuie să intre în panică. Totuși, alegerea unor produse fără parfum, folosirea unei cantități mai mici și aerisirea bună sunt măsuri rezonabile, mai ales pentru copii, persoane cu astm, eczemă sau sensibilitate la parfumuri.
Principiul corect nu este că „orice chimicală provoacă cancer”, ci că expunerea inutilă poate fi redusă simplu, fără a transforma o posibilitate teoretică într-o certitudine medicală.
