duminică, octombrie 25, 2020

Primele simptome ale bolii Parkinson apar, cel mai frecvent, după vârsta de 60 de ani, dar 1 din 10 pacienți sunt diagnosticați înainte de 50 de ani, iar 1 din 20 pacienți în jurul vârstei de 40 de ani. Zeci de mii de români, dar și familiile lor, se chinuie să trăiască cu ea.

Cauzele apariției bolii Parkinson nu sunt cunoscute deocamdată, dar cercetătorii consideră că bagajul genetic și condițiile de mediu joacă un rol important în declanșarea ei. „Boala, care afectează peste 72.000 de români, este cauzată de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamina, o substanță importantă din creierul uman, responsabilă de reglarea comportamentului motor. În boala Parkinson, se consideră că simptomele devin manifeste atunci când nivelul dopaminei din creier scade cu mai mult de 50-70% față de valorile normale”, explică dr. Mihai Vasile, neurolog specializat pe boala Parkinson.

Factorii de risc și debutul bolii

Citește și:

Au fost identificați o serie de factori de risc implicați în această boală: de mediu (precum expunerea la ierbicide / pesticide / metale grele); genetici (mai multe gene, dar care sunt responsabile pentru circa 5% din totalul cazurilor de boală Parkinson) precum și alți factori (traumatismele craniene repetate, tipul de personalitate etc.).

„Debutul bolii este unul lent și, din păcate, momentan, boala nu poate fi diagnosticată anterior instalării manifestărilor motorii cardinale (tremor de repaus al unui membru, viteză lentă de efectuare a mișcărilor, tulburări de mers). Cercetarea medicală este pe cale să ofere însă speranța unui diagnostic mai precoce al bolii în anii ce urmează, utilizând instrumente clinice de detectare a persoanelor aflate la risc să dezvolte boala Parkinson și teste medicale mai complexe care să crească siguranța diagnosticului de boală pentru medic”, dezvăluie specialistul.

Primele simptome ale bolii Parkinson

Citește și:

„Tipul și severitatea simptomelor dar și modul în care acestea progresează variază de la caz la caz. Adesea, la începutul bolii, simptomele sunt confundate cu procesul de îmbătrânire, fapt care duce la diagnosticarea tardivă a bolii Parkinson”, spune dr. Vasile. Potrivit medicului primar neurolog, tremorul extremităților, rigiditatea musculară, bradikinezia, tulburările de mers și atitudinea „înghețată” (diminuarea numărului de mișcări și „sără- cirea” comportamentului motor – clipit rar, fața devine imobilă, poziția pe scaun nu este ajustată) sunt principalele simptome motorii ale bolii Parkinson.

Citește și:

Acestora li se alătură și simptome non-motorii precum: oboseala, tulburările de somn, constipația, excesul de salivație, tulburările urinare, transpirația excesivă, confuzia, depresia sau anxietatea. O boală invalidantă „Boala Parkinson are o evoluție progresivă, iar în stadiile avansate poate fi invalidantă. Stadiile bolii sunt cuantificate, în general, în funcție de gravitatea semenlor motorii precum și capacitatea pacientului de a efectua activitățile fizice”, explică dr. Mihai Vasile. Stadiile avansate ale bolii sunt caracterizate de fluctuații ale simptomelor pe parcursul zilei (alternarea perioadelor în care tratamentul acționează adecvat și controlează bine simptomele cu cele în care simptomele sunt prezente), limitarea semnificativă a activităților zilnice, în ciuda tratamentului, pierderea gradată a independenței, modificări semnificative ale posturii și mersului, probleme de vorbire și mișcare și tulburări de memorie, depresie, halucinații vizuale.

 

Parteneri--