Din cuprinsul articolului
Director ştiinţific al Clinicii Speciale Neukirchen, din Germania, a vorbit în exclusiviate pentru Doctorul zilei, despre cât de importantă este medicina nutrițională și ce înseamnă de fapt ea
Dana Lascu
De fiecare dată când auzim de nutriție, ne gândim la diete. E banal, simplist și deloc adevă- rat. Medicina nutrițională este o știință care, din pă- cate, lipsește cu două mici excepții, din școala medicală românească. Și este o disciplină extrem de importantă, pentru că la noi în țară pacienții sunt tratați de simptomele bolii, ignorând cu desăvârșite efectele ei. Ne explică aceste lucruri prof. dr. John Ionescu, medic român stabilit în Germania, unde conduce o clinică de specialitate, faimoasă în Europa. El a susținut, anul acesta, două simpozioane la București, „Rolul microbiomului și al poluării mediului în etiopatogenia bolilor autoimune” și „Noutăți terapeutice în Oncologie”, urmând ca pe 29 aprilie să aibă un al treilea, pe tema „Concepte inovative în alergologie, dermatologie. Rolul factorilor de mediu, al microbiomului și al nutriției personalizate”, tot în Capitală.
– Doctorul zilei: Toată lumea se gândește imediat la dietă când aude de nutriție. Ce înseamnă, în adevăratul sens al cuvintelor, medicina nutrițională și la ce este bună ea?
– Prof. dr. John Ionescu: Constatăm un fenomen deosebit de îmbucurător de concentrare a atenției, în ultimul deceniu, și mai puternic în ultimii cinci ani de zile, asupra efectelor pozitive ale medicinei nutriționale în majoritate a bolilor cronice. Am constatat cu plăcere, în noiembrie anul trecut, la Congresul Național de Medicină Nutrițională de la Cluj, faptul că în România s-a înființat, ca și în alte țări europene, o catedră de medicină nutrițională. La Cluj, evident. În București umplem golul – ca să spun așa – de câțiva ani, prin seminarul de medicină integrativă și nutrițională pe care-l ținem în asociere cu Universitatea de Medicină și farmacie „Carol Davila” București. Ca să vă răspund la întrebare, medicina nutrițională se adresează sau definește rolul deosebit de important al nutriției, al alimentelor și/sau al suplimentelor alimentare în controlul stării de sănătare sau în îmbunătățirea cursului diferitelor boli cronice degenerative, inflamatoare sau alergice. Tezele medicinei nutriționale și uneltele medicinei nutriționale le putem folosi fără excepție în toate bolile alergice, degenerative, autoimune și în boala canceroasă.
Medicina clasică a ajuns la un impas
– Știu că bolile autoimune, spre exemplu, sunt considerate incurabile. Este reacția pe care o are organismul față de un stimul care a dispărut…
– Da, dar vom vedea care este rolul nutriției și la aceste boli autoimune, dacă ajungem să discutăm acest punct care, chiar în sesiunea anterioară, asta am discutat. Am adus, ca să spun așa, ca material de curs, experiența clinică și biologică din Europa și din America, eu sunt localizat în Germania, la Clinica Specială din Neukirchen, conduc această clinică de peste 30 de ani. Ei, în Germania, și în SUA și în Australia, dar interesant și în China și Japonia, aceste aspecte de medicină integrativă câștigă teren din ce în ce mai mult. – De ce câștigă teren? – Medicina, din câte se pare, în câteva direcții a ajuns la un impas, la un impas dictat tocmai de modul de a trata o boală autoimună, o boală canceroasă sau una alergică. În toate cele trei cazuri, medicina clasică, binecunoscut, nu e o noutate ce vă spun, tratează simptomele bolii. Ca atare, pacientul respectiv, în momentul în care a întrerupt medicația simptomatică cu corticoide, cu betasimpaticomimetice, cu biologice, acești anticorpi monoclonali adresați citokinelor inflamatorii, sau cu citostatice, chimioterapeutice, cum e cazul bolii canceroase și chiar în cazul – din păcate – al bolilor autoimune, ciclofosfamida și așa mai departe, în momentul când întrerup această terapie boala explodează mai rău, de obicei…
^ Repetăm ce ne-a îmbolnăvit
– Vorbiți, vă rog, de recidive. De ce apar ele?
– Prof. dr. John Ionescu: Da, pentru că nu se tratează, prin aceste terapii, cauzele, se tratează numai simptomele. Medicina integrativă, dimpotrivă, se adresează cauzelor bolilor respective. Acesta este clue-ul pentru care colegii care umplu sala vin la aceste seminarii. S-a ajuns la un impas. Medicul care tratează bolile autoimune sau oncologul, și vede foarte bine că cu terapia respectivă nu rezolvă cauzalitatea bolii, în momentul în care se întrerupe această terapie antiinflamatoare extrem de puternică și cu efecte secundare, boala izbucnește ca un vulcan. La cancer, la fel. Se tratează tumora cu un citostatic, inițial în cel mai bun caz adaptat tumorii respective, dar datorită variabilității genetice, reacția tumorii la acest citostatic se modifică dramatic în următoarele una, două, trei luni, devenind rezistentă la citostaticul respectiv. E o treabă cunoscută. Ca atare boala izbucnește în altă parte. Nu se tratează terenul bolii, nu se tratează cauza care duce la o boală autoimună sau la o tumoră canceroasă. Nu se tratează și nici măcar, cel puțin în cazul bolii canceroase markerii generali tuturor celulelor canceroase din punct de vedere nutrițional.
„Hrănim în continuare celulele canceroase fără să știm”
– Doctorul zilei: Cum se hrănește celula canceroasă și ce trebuie să facem ca să n-o mai hrănim zi de zi?
– Prof. dr. John Ionescu: Astea sunt întrebările care trebuie puse și care, din păcate, nu se pun în sala de curs a studentului. Nu se discută absolut nimic pe această temă! Nimic! Repet, nimic!
-Deci, viitorii medici sunt practic învățați doar să trateze simptome? (…)
-Scopul acestor seminarii este de a oferi colegilor care vin aici din impasul terapeutic în care au ajuns, că văd că nu merge mai departe terapia respectivă, văd efectele secundare ale terapiei simptomatice, doresc cu tot dinadinsul să afle ceva despre cazualitatea acestora. Despre felul în care putem influența aceste boli fără efecte secundare, printr-o nutriție adecvată, printr-o modificare a microbiomului, deci a florii microbiene intestinale, de exemplu, care joacă un rol covârșitor atât la bolile autoimune cât și la alergii, cum arătam în precedentul seminar și în anumite forme de cancer. Vin pentru a înțelege rolul factorilor de mediu în explozia la care asistăm atât la bolile alergice, cât și la bolile autoimune, cât și la cancer. În Germania, ca informație, avem la ora actuală 30 de milioane de alergici la 88 de milioane de locuitori. Deci, mai mult de fiecare un al treilea german este un alergic. Și numărul este în creștere, nu scade deloc, pentru că nu se tratează cauza complexă, care duce la alergii, ci se tratează numai simptomele. (…)
Cauza contează întotdeauna
– Bine, dar de cele mai multe ori medicul vede un pacient în stare avansată a unei boli, deja instalată, generalizată. Mai contează cauza? Se mai gândește la ea?
– Da! Nu că nu se gândește la cauze, nu s-au discutat la cursurile lui de medicină cauzele care duc la aceste boli. -Atunci e o problemă majoră, un pilon important educativ din câte îmi epxplicați.. -Exact asta este! Nu se discută factorii cauzali care conduc la apariția acestor boli, pentru a fi eliminați și aceștia, nu doar simptomele lor!
Tratăm bolile doar pe jumătate
– Dar când ai simptomele deja, trebuie să le tratezi și pe acestea, nu doar cauzele, nu?
-Sigur că da! Dar din păcate se tratează numai simptomele! Asta e problema. Trebuie însă să elimini și cauzele.
– Să înțeleg că, practic, noi acum rezolvăm doar jumătate din problemă?
-Exact! Și ca atare în momentul când am întrerupt terapia asimptomatică bolile reizbucnesc…
– La cancer, bănuiesc că se vede cel mai bine pentru că există recidivele acelea…
-Așa cum am spus și cum vor arăta și în cursul viitor, pacientul cu boală canceroasă după ce i se face seria de citostatice este trimis acasă fără nicio singură indicație pentru schimbare a modului de viață sau al nutriției. Niciun cuvânt! Ceea ce este catastrofal! Pentru că pacientul hrănindu-se în continuare cum s-a hrănit până acum nu face decât să stimuleze terenul procancerigen pe care l-a avut și să reactiveze boala respectivă.
