Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Programul „Sănătatea în Mișcare” arată că educația pentru sănătate poate deveni cheia prevenirii bolilor încă din copilărie. Rezultatele unei cercetări ample au fost prezentate la Camera Deputaților.
„Sănătatea în Mișcare”: Cum poate educația pentru sănătate să schimbe viitorul copiilor din România
Educația pentru sănătate devine tot mai importantă într-o societate în care obiceiurile alimentare, sedentarismul și timpul excesiv petrecut în fața ecranelor influențează sănătatea copiilor încă de la vârste fragede.
Rezultatele programului „Sănătatea în Mișcare”, dezvoltat de CREDU – Centrul de Cercetare, Educație și Comunicare pentru Sănătate Publică, au fost prezentate în cadrul dezbaterii naționale „Prevenția se învață”, organizată la Camera Deputaților.
Programul a analizat modul în care se formează obiceiurile de sănătate în copilărie și a identificat soluții educaționale care pot contribui la dezvoltarea unei culturi a prevenției pe termen lung.
Cercetare amplă desfășurată în școli și comunități
Programul „Sănătatea în Mișcare”, derulat în perioada 2025–2026, a inclus o cercetare aplicată realizată în rândul a aproximativ 1.200 de părinți, profesori, medici și asistenți de medicină școlară.
În paralel, a fost implementat un program pilot în 15 unități de învățământ, implicând aproximativ 3.000 de copii și adolescenți. Scopul principal a fost identificarea celor mai eficiente metode prin care copiii pot învăța comportamente sănătoase încă din primii ani de viață.
Rezultatele au evidențiat faptul că există un interes real pentru sănătatea copiilor, însă transformarea informației în comportamente concrete rămâne o provocare majoră.
Ce îi preocupă cel mai mult pe părinți
Datele cercetării arată că 84% dintre părinți caută activ informații despre sănătatea copilului și discută frecvent despre acest subiect în familie.
Printre principalele preocupări se numără:
- alimentația– 95%;
- activitatea fizică- 80%;
- somnul și relația cu ecranele- 75%;
- sănătatea emoțională- 70%.
Cu toate acestea, cercetarea a evidențiat un aspect important: doar aproximativ 45% dintre persoanele care consumă informații despre sănătate reușesc să își modifice efectiv comportamentele.
Acest decalaj dintre ceea ce oamenii știu și ceea ce aplică în viața de zi cu zi reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale prevenției moderne.
Copiii sunt receptivi la informațiile despre sănătate
Programul pilot desfășurat în școli a demonstrat că elevii răspund pozitiv atunci când informațiile despre sănătate sunt prezentate într-un mod interactiv și adaptat vârstei lor.
O concluzie importantă a proiectului este că obiceiurile nesănătoase ale adulților sunt adesea preluate de copii înainte ca aceștia să dezvolte capacitatea de a analiza critic informațiile și comportamentele din jurul lor.
Din acest motiv, specialiștii consideră că intervențiile educaționale timpurii reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de prevenție pe termen lung, având potențialul de a reduce riscul apariției unor probleme de sănătate la vârsta adultă.
Educația pentru sănătate, o investiție strategică pentru România
Rezultatele cercetării au stat la baza unei dezbateri ample privind rolul educației pentru sănătate în politicile publice dedicate copiilor.
La eveniment au participat reprezentanți ai Parlamentului, autorităților centrale și locale, universităților de medicină, instituțiilor de sănătate publică, medicinei de familie, sistemului educațional, organizațiilor profesionale, elevilor, părinților și societății civile.
Potrivit lui Alexandru-Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților:
„Modul în care educăm copiii astăzi va influența nu doar rezultatele lor școlare, ci și sănătatea, calitatea vieții și capacitatea lor de a lua decizii responsabile ca adulți.
De aceea, educația pentru sănătate trebuie privită ca o investiție strategică în viitorul României. Mă bucur că această dezbatere a reunit autorități, mediul academic și științific, profesioniști din sănătate și educație, precum și reprezentanți ai societății civile, în jurul unui obiectiv comun.
Rezultatele prezentate astăzi arată că există atât nevoia, cât și oportunitatea de a consolida rolul educației pentru sănătate în politicile publice dedicate copiilor.”
Specialiștii văd o oportunitate importantă pentru dezvoltarea prevenției
Participanții la dezbatere au subliniat că educația pentru sănătate nu mai poate fi privită doar ca o activitate extracurriculară, ci trebuie integrată în strategiile de educație și sănătate publică.
Oana Voicu, președinte CREDU și coordonator al programelor de educație pentru sănătate, consideră că există premise solide pentru dezvoltarea unei culturi a prevenției:
„Poate cea mai importantă concluzie a cercetării este existența unei ferestre de oportunitate care nu ar trebui ignorată. Copiii sunt receptivi la informațiile despre sănătate, părinții caută răspunsuri, iar profesorii își doresc resurse și sprijin.
Cercetarea și pilotul ne arată că nu pornim de la zero, există deja interes, există disponibilitate de implicare și există premisele construirii unei culturi a prevenției încă din copilărie.
Provocarea următorilor ani este transformarea acestei deschideri într-un efort coordonat care să apropie politicile de sănătate publică de realitățile din școli și comunități.”
Ce urmează pentru programul „Sănătatea în Mișcare”
Programul va continua și în perioada 2026–2027, cu o componentă extinsă dedicată formării profesorilor, părinților și reprezentanților societății civile.
Dr. Andreea Ștefănescu, director științific al programului și expert CREDU, a explicat direcțiile viitoare ale proiectului:
„Rezultatele obținute până acum reprezintă începutul unui proces mai amplu. În perioada 2026–2027, Programul «Sănătatea în Mișcare» va dezvolta o componentă extinsă de formare adresată profesorilor, părinților și reprezentanților societății civile.
Ne propunem să construim o comunitate de practică în jurul unor teme esențiale precum nutriția, mișcarea și somnul, pornind de la ideea că prevenția devine eficientă atunci când mesajele și comportamentele sunt susținute consecvent atât în școală, cât și în familie și comunitate.”
Programul „Sănătatea în Mișcare” demonstrează că educația pentru sănătate poate deveni unul dintre cele mai puternice instrumente de prevenție pentru generațiile viitoare. Cercetarea arată că interesul există atât din partea copiilor, cât și a părinților și profesorilor, însă este nevoie de politici publice coerente și de colaborarea tuturor actorilor implicați pentru ca informațiile despre sănătate să se transforme în comportamente sănătoase și durabile.
