Proiect adoptat de Senat: până la 500 de lei pe lună în plus pentru unele categorii de pensii

Un proiect adoptat tacit de Senat permite angajatorilor să vireze până la 500 de lei pe lună pentru fiecare salariat la fonduri de pensii ocupaționale. Sumele ar urma să fie scăzute din impozitul pe profit, iar Camera Deputaților are ultimul cuvânt.

Angajații ar putea primi până la 500 de lei pe lună în plus pentru pensie, prin contribuții plătite de angajator la fondurile de pensii ocupaționale, cunoscute drept Pilonul IV. Măsura apare într-un proiect de modificare a Codului fiscal, adoptat tacit de Senat, care merge mai departe la Camera Deputaților, for decizional.

Citeste si…

Cele 4 tipuri de pensii din România în 2026. Condițiile și sumele pentru fiecare

Schimbarea nu mărește pensia publică și nu adaugă bani în Pilonul I. Nu este nici o contribuție obligatorie plătită de salariat. Este o schemă separată, privată, prin care angajatorul ar putea vira lunar bani într-un cont de pensie ocupațională al angajatului, iar suma ar urma să fie scăzută din impozitul pe profit datorat de firmă.

Proiectul prevede o contribuție de maximum 500 lei/angajat/lună la fondurile de pensii ocupaționale, suportată de angajator, în numele angajaților proprii. Cheltuiala ar urma să fie scăzută din impozitul pe profit datorat de operatorii economici, în mecanism similar celui folosit pentru sponsorizări și mecenat, potrivit expunerii de motive depuse în Parlament.

Citeste si…

Pensionare cu până la 10 ani mai devreme pentru o categorie de români în 2026. Cine poate beneficia de reducerea vârstei standard, potrivit noilor reguli

Inițiatorii justifică măsura prin declinul demografic, presiunea tot mai mare asupra sistemului public de pensii și nevoia de a consolida pensiile private. În documentul parlamentar se arată că extinderea mecanismului fiscal către pensiile ocupaționale ar stimula angajatorii să contribuie direct la creșterea pensiei suplimentare a angajaților, fără venituri suplimentare impozabile pentru aceștia.

Ce a decis Senatul și ce urmează

Proiectul a trecut de Senat prin adoptare tacită, iar Camera Deputaților este for decizional. Asta înseamnă că măsura nu este încă lege și nu se aplică imediat. Pentru ca angajatorii să poată folosi noul mecanism, proiectul trebuie adoptat de Camera Deputaților, promulgat și publicat în Monitorul Oficial. Informația privind adoptarea tacită și traseul către Camera Deputaților a fost relatată de Lumea Banilor, care citează documentele legislative ale Senatului.

Citeste si…

Calendarul plăților sociale în iunie 2026: când intră pensiile, indemnizațiile de handicap, alocațiile și bursele

Textul urmărește modificarea Codului fiscal în trei zone importante: scăderea contribuțiilor la fondurile de pensii ocupaționale din impozitul pe profit, exceptarea acestor sume de la impozitul pe venit și neincluderea lor în baza de calcul pentru contribuțiile sociale obligatorii. Consiliul Legislativ, într-un aviz publicat pe site-ul Senatul României, a notat că proiectul vizează contribuții suportate de angajatori pentru angajați, în limita a 500 lei/angajat/lună, dar a emis aviz negativ, invocând inclusiv riscul de paralelism legislativ cu prevederi introduse deja prin OUG nr. 8/2026.

Această observație contează. Proiectul are susținere politică, dar traseul lui poate fi modificat în Camera Deputaților, iar forma finală poate diferi de varianta trecută de Senat.

Ce sunt pensiile ocupaționale, Pilonul IV

Pensia ocupațională este o pensie suplimentară, organizată la nivel de companie sau de grup de companii. Angajatorul pune bani într-un cont dedicat salariatului, pe durata activității acestuia în companie, pe lângă salariu și pe lângă contribuțiile deja existente la pensia publică și la Pilonul II. BCR Pensii descrie Pilonul IV ca o schemă în care compania poate stabili contribuții diferențiate pentru angajați, în funcție de criterii precum vechimea, funcția sau drepturile salariale.

Pilonul IV vine peste celelalte componente ale sistemului de pensii. Pensia publică rămâne Pilonul I. Pilonul II este pensia privată obligatorie administrată privat. Pilonul III este pensia privată facultativă, la care poate contribui individual salariatul. Pilonul IV este legat de angajator și de schema stabilită la nivelul companiei.

BCR Pensii a fost autorizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară ca primul administrator de fonduri de pensii ocupaționale Pilon IV din România, în 2022.

Câți bani ar putea primi angajatul

Suma maximă prevăzută în proiect este de 500 lei pe lună pentru fiecare angajat. Dacă angajatorul decide să vireze suma maximă, un salariat ar acumula 6.000 lei pe an în fondul ocupațional, înainte de randamente, comisioane și eventuale reguli de acces.

Aceste cifre sunt orientative și nu includ câștigul din investiții, comisioanele administratorului sau eventualele pierderi de piață. Fondurile de pensii investesc banii pe termen lung, iar suma finală depinde de contribuții, durata de acumulare, randament și regulile fondului.

Pentru un angajat tânăr, 500 de lei virați lunar timp de 20 de ani ar însemna 120.000 lei contribuții brute, fără randament. Pentru 30 de ani, suma ar ajunge la 180.000 lei, tot fără randament. Efectul real poate fi mai mare sau mai mic, în funcție de piață și de costuri.

Cum poate fi obținută contribuția

Angajatul nu poate cere direct de la stat cei 500 de lei. Banii ar veni doar dacă angajatorul decide să participe la un fond de pensii ocupaționale și să vireze contribuții pentru salariați.

Practic, pașii ar fi următorii:

Acesta este un punct important pentru cititori. Proiectul nu creează un drept automat pentru fiecare salariat. Creează o facilitate fiscală prin care angajatorii pot fi încurajați să plătească sume suplimentare pentru pensia ocupațională a angajaților.

De ce ar fi interesate firmele

Pentru angajatori, contribuția la Pilonul IV poate deveni un instrument de retenție. În loc să ofere doar bonusuri sau beneficii pe termen scurt, compania poate construi un avantaj legat de pensie, mai ales pentru angajații greu de înlocuit.

Expunerea de motive arată că măsura urmărește și creșterea gradului de fidelizare a angajaților, o problemă cu care se confruntă mulți angajatori din România. Inițiatorii susțin că operatorii economici ar putea sprijini protecția socială a salariaților într-un mod voluntar și transparent, cu facilități fiscale similare celor deja existente pentru sponsorizări și mecenat.

Pentru angajat, avantajul este acumularea unei pensii suplimentare fără diminuarea salariului net, dacă schema este suportată integral de angajator. Pentru firmă, avantajul este posibilitatea de a transforma o parte din impozitul datorat statului într-un beneficiu pentru propriii angajați, în limitele stabilite de lege.

Ce înseamnă scăderea din impozitul pe profit

Proiectul prevede ca sumele virate de angajator la fondurile de pensii ocupaționale să fie scăzute din impozitul pe profit datorat. Expunerea de motive indică respectarea unor plafoane legate de 0,75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat, după modelul mecanismului fiscal aplicat sponsorizărilor și mecenatului.

Cu alte cuvinte, facilitatea nu ar funcționa ca o cheltuială obișnuită deductibilă, ci ca o scădere din impozitul pe profit, în anumite limite. Tocmai acest tratament fiscal face proiectul atractiv pentru companii.

Există însă și o limitare importantă: firmele care nu plătesc impozit pe profit sau nu au suficient impozit datorat ar putea avea mai puțin spațiu pentru a folosi mecanismul, în funcție de forma finală a legii.

Ce spune Consiliul Legislativ

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea. Instituția a precizat că proiectul include contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale în categoria sumelor scăzute din impozitul pe profit și le exclude de la impozitul pe venit și de la contribuțiile sociale, dar a atras atenția asupra unor probleme de tehnică legislativă și asupra unui posibil paralelism legislativ.

În aviz se menționează că OUG nr. 8/2026 introdusese deja în Codul fiscal prevederi aplicabile acestei categorii de contribuții, în limita plafonului lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă.

Această critică nu blochează automat proiectul, dar poate influența forma lui finală. Camera Deputaților poate modifica textul, îl poate adopta, îl poate respinge sau îl poate armoniza cu legislația fiscală deja schimbată.

De ce apare acum discuția despre pensii suplimentare

România, ca multe state europene, are o problemă demografică tot mai apăsătoare. Numărul persoanelor vârstnice crește, iar presiunea pe sistemul public de pensii devine tot mai mare. Într-un astfel de cadru, pensiile private și ocupaționale sunt văzute ca o completare a pensiei de stat, nu ca înlocuitor al acesteia.

În expunerea de motive, inițiatorii invocă declinul demografic și necesitatea unor soluții sustenabile financiar pentru pensii decente ale actualilor angajați și viitorilor pensionari. Documentul susține că banii virați la fondurile ocupaționale ar fi investiți direct în economia națională, cu efecte pozitive pe termen mediu și lung.

Aceasta este logica Pilonului IV: statul păstrează pensia publică, dar încurajează firmele să creeze un strat suplimentar de protecție pentru salariați.

Cine ar putea beneficia cel mai mult

Măsura ar fi utilă mai ales pentru angajații din companii cu profit, stabilitate și politici de beneficii pe termen lung. În astfel de firme, Pilonul IV poate deveni un avantaj în pachetul salarial.

Cei mai câștigați ar fi angajații care au timp lung până la pensionare. Cu cât perioada de acumulare este mai mare, cu atât contribuțiile lunare au mai mult timp să fie investite. Un salariat de 35 de ani poate acumula timp de trei decenii. Un salariat aflat aproape de pensionare poate beneficia și el, dar perioada de acumulare este mai scurtă.

Pe de altă parte, angajații din firme mici, companii fără profit sau domenii cu fluctuație mare pot avea acces mai greu la astfel de scheme, dacă angajatorul nu are resurse sau interes să le introducă.

Nu este același lucru cu o mărire de salariu

Contribuția la pensia ocupațională nu trebuie confundată cu o majorare de salariu. Angajatul nu primește banii în mână la finalul lunii. Suma intră într-un fond de pensii, cu scop de acumulare pe termen lung.

Avantajul este că banii sunt puși deoparte pentru pensie și pot genera randament. Dezavantajul este că accesul la ei este limitat de regulile fondului și de legislația pensiilor ocupaționale.

În schemele de pensii ocupaționale poate exista și o clauză de vesting, adică o perioadă după care angajatul dobândește dreptul asupra activului acumulat din contribuțiile angajatorului. Legislația pensiilor ocupaționale permite astfel de clauze, cu termen de maximum trei ani, potrivit definițiilor din Legea nr. 1/2020.

Această clauză este importantă deoarece poate lega beneficiul de rămânerea în companie o anumită perioadă. De aici apare și valoarea de retenție pentru angajator.

Ce trebuie să întrebe angajații

Dacă proiectul va deveni lege și firma anunță o schemă de pensii ocupaționale, angajații ar trebui să ceară răspunsuri clare înainte de aderare.

Cele mai importante întrebări sunt:

Pentru cititori, aceasta este cheia practică. Proiectul poate aduce bani în plus pentru pensie, dar detaliile concrete vor depinde de schema fiecărui angajator.

Ce trebuie să știe angajatorii

Pentru firme, măsura poate fi folosită ca beneficiu extrasalarial. Dar implementarea nu înseamnă doar virarea unei sume. Angajatorul trebuie să intre într-o schemă cu un administrator autorizat, să stabilească regulile contribuției, criteriile de acordare, comunicarea cu salariații și tratamentul fiscal.

BCR Pensii descrie fondul ocupațional ca un fond personalizat și dedicat unei companii, unui grup de companii sau unor asocieri de companii, administrat de un administrator autorizat.

Pentru companiile cu fluctuație mare de personal, clauza de vesting poate fi atractivă. Pentru companiile care concurează pentru specialiști, contribuția lunară la Pilonul IV poate deveni un argument de recrutare.

Riscuri și limite

Proiectul are o promisiune clară, dar și limite evidente.

În primul rând, nu este încă lege. Camera Deputaților poate modifica sau respinge textul. În al doilea rând, facilitatea este voluntară. Niciun angajator nu ar fi obligat să vireze cei 500 de lei pe lună. În al treilea rând, suma maximă nu înseamnă că toate firmele vor plăti maximul. Unele pot alege 100 sau 200 de lei. Altele pot să nu participe deloc.

În al patrulea rând, randamentul nu este garantat. Fondurile de pensii investesc pe termen lung, iar rezultatul depinde de piață, comisioane și perioada de acumulare.

În al cincilea rând, există încă discuții de tehnică legislativă, inclusiv avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Ce se schimbă pentru viitorii pensionari

Dacă va fi adoptată în forma propusă sau într-o formă apropiată, măsura poate crea un canal nou de acumulare pentru pensie. Pentru un angajat care primește 500 de lei lunar de la angajator, diferența poate deveni importantă în timp.

Aceste sume nu înlocuiesc pensia publică, dar pot reduce diferența dintre salariul din timpul activității și venitul de la pensie. Pentru mulți angajați, aceasta este problema reală: pensia de stat poate acoperi doar o parte din nivelul de trai din perioada de muncă.

Ce trebuie reținut

Proiectul adoptat tacit de Senat permite angajatorilor să contribuie cu până la 500 lei pe lună pentru fiecare angajat la fonduri de pensii ocupaționale. Sumele ar urma să fie scăzute din impozitul pe profit, în limitele prevăzute de proiect, iar pentru angajat nu ar fi tratate ca venit salarial obișnuit.

Măsura nu este încă aplicabilă. Camera Deputaților are ultimul cuvânt, iar Consiliul Legislativ a emis aviz negativ, invocând probleme de tehnică legislativă și suprapuneri cu modificări fiscale deja adoptate.

Pentru angajați, Pilonul IV poate însemna pensie suplimentară plătită de angajator. Pentru firme, poate deveni un instrument de retenție și recrutare. Pentru sistemul de pensii, este o încercare de a muta o parte din presiunea viitoare către economisirea privată organizată la nivel de companie.

Cea mai importantă precizare este însă aceasta: cei 500 de lei nu vin automat și nu se cer de la Casa de Pensii. Ei pot apărea doar dacă legea trece de Camera Deputaților și dacă angajatorul decide să introducă o schemă de pensii ocupaționale pentru salariați.