Din cuprinsul articolului
Medicul Radu Țincu avertizează că modificările propuse în legea salarizării ar putea agrava criza de personal din secțiile ATI și Unitățile de Primiri Urgențe.
Specialistul vorbește despre riscurile pentru pacienți și despre exodul personalului medical.
Radu Țincu: Noua lege a salarizării poate accentua criza de personal din ATI și Urgențe
Sistemul sanitar românesc se confruntă deja cu un deficit major de personal, iar modificările propuse în legea salarizării riscă să agraveze și mai mult situația.
Avertismentul vine din partea medicului Radu Țincu, șeful Secției ATI de la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, care susține că reducerea sporurilor și lipsa unor măsuri reale pentru atragerea personalului ar putea determina tot mai mulți medici și asistenți să părăsească spitalele publice.
Dr. Radu Țincu: „Legea va agrava deficitul de personal”
Într-o intervenție la Digi24, medicul Radu Țincu a explicat că sistemul medical pornește deja de la un deficit cronic de personal, iar schimbările propuse nu fac decât să amplifice această problemă.
„În acest moment, dacă legea va fi adoptată, ea survine pe un deficit deja existent de personal medical, iar acest lucru va duce la agravarea deficitului de personal din secțiile de terapie intensivă și primiri urgențe.”
Potrivit medicului, există numeroase spitale care funcționează cu personal insuficient, în ciuda faptului că legislația stabilește clar câți medici și asistenți ar trebui să existe într-o secție ATI.
Nicio secție ATI nu respectă normele de personal
Radu Țincu susține că problema nu este reprezentată doar de posturile blocate temporar, ci de faptul că necesarul real de personal este mult mai mare decât cel existent în prezent.
„Avem o criză de personal, fără dubiu, și această criză de personal nu se referă doar la posturile blocate. Trebuie să facem o diferență foarte clară între posturile care sunt bugetate și sunt blocate de acest memorandum, care nu au putut fi scoase la concurs, și posturile care ar fi necesare conform legislației în vigoare, pentru că avem o legislație, avem ordine de ministru ce spun: care este numărul de personal necesar pentru a funcționa o secție de terapie intensivă. Un ordin este din 2009 și unul este reactualizat în 2025. Aceste ordine spun numărul de medici și de asistenți pentru fiecare secție de terapie intensivă. Trebuie să vă spun astăzi nicio secție din România nu respectă aceste ordine, pentru că spitalele nu și-au actualizat necesarul de personal în conformitate cu acestea”
Specialistul amintește că ordinele Ministerului Sănătății stabilesc încă din 2009, actualizate ulterior în 2025, numărul minim de medici și asistenți necesari pentru funcționarea unei secții ATI, însă în practică aceste standarde nu sunt respectate.

Cadrele medicale iau în calcul plecarea în sistemul privat
Un alt risc semnalat de medic este migrarea personalului medical către spitalele private. Potrivit acestuia, mulți asistenți medicali se tem că veniturile le vor scădea și analizează deja posibilitatea de a renunța la sistemul public.
„Am avut discuții deja cu asistenți medicali care m-au întrebat dacă le accept transferul către alte secții din spital. Nu mai vor să lucreze în terapie intensivă pentru că este foarte dificil și vor să meargă către secții unde activitatea este mai ușoară și nu au atât de multe responsabilități, iar unii m-au întrebat dacă se vor reduce salariile. Mi-au spus că vor pleca către sistemul privat, pentru că pot să meargă la recoltări de analize unde nu fac o activitate atât de intensă și să primească un salariu similar, pentru că aceste scăderi de venituri care au fost calculate în spațiul public vizează undeva la 700-1.000 lei un asistent medical.
Pentru secțiile de terapie intensivă, medicii au o scădere de 3.000-3.500 de lei, ceea ce iarăși pe mulți îi duce cu gândul către migrația în privat, dar trebuie să ne gândim de ce au fost crescute aceste sporuri de terapie intensivă, pentru că în urmă cu 15 ani erau spitale care nu aveau medic ATI, spitalul nu putea funcționa în anumite zone pentru că nu exista această specialitate, pentru că nimeni nu dorea să meargă acolo, și atunci s-au crescut aceste sporuri tocmai pentru a încuraja medicii să meargă în spitalele județene care aveau deficit de personal.
Dacă astăzi vom reduce sporurile, vom face o regresie în timp cu 15 ani”, a avertizat Radu Țincu, explicând că aceste sporuri au fost introduse tocmai pentru a atrage personal în spitalele care nu reușeau să ocupe posturile vacante.
În opinia sa, o eventuală reducere a veniturilor ar putea determina numeroși profesioniști să aleagă locuri de muncă mai puțin solicitante din mediul privat, unde salariile ar putea rămâne comparabile.
Performanța ar trebui să conteze în salarizare
Medicul consideră că sistemul sanitar are nevoie și de criterii clare de performanță, astfel încât finanțarea și resursele umane să reflecte activitatea reală din spitale.
El a oferit exemplul chirurgilor care au volume foarte diferite de activitate și a subliniat că spitalele ar trebui să beneficieze de resurse în funcție de numărul și complexitatea cazurilor tratate, nu doar pe baza unor criterii administrative.
„Dacă vom introduce aceste criterii de performanță care vizează pe de o parte spitalul în ansamblul lui și pe de altă parte medicul individual, pentru că și aici sunt iarăși foarte multe discrepanțe între un chirurg care operează un pacient pe lună și un chirurg care operează 30 de pacienți pe lună, ei primesc la sfârșitul lunii aceeași salarizare. Deci, va trebui să regândim sistemul de evaluare al spitalelor, iar criteriul de performanță trebuie să fie cel care dictează finanțarea. Ai o performanță ridicată, vei primi o finanțare corespunzătoare”, a subliniat Radu Țincu.
Criza din sănătate rămâne una dintre cele mai mari provocări
Declarațiile lui Radu Țincu vin într-un context tensionat, marcat de proteste și negocieri privind noua lege a salarizării.
Sindicatele din sănătate avertizează că orice diminuare a veniturilor poate afecta grav capacitatea spitalelor de a păstra personalul calificat, în special în secțiile critice precum ATI și Unitățile de Primiri Urgențe.



