Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Un rezultat trecut pe buletinul de analize poate ridica multe semne de întrebare. Nu este un test despre care se vorbește la fel de des precum glicemia sau colesterolul, însă poate oferi medicului informații importante despre echilibrul proteinelor din sânge.
Este vorba despre raportul A/G reprezintă raportul dintre albumină și globuline. O valoare modificată nu înseamnă automat că există o boală, dar poate fi un motiv pentru investigații suplimentare.
Ce este raportul A/G
Albumina și globulinele sunt principalele grupe de proteine din sânge.
- Albumina este produsă în ficat și ajută la menținerea lichidului în interiorul vaselor de sânge. De asemenea, transportă prin organism diferite substanțe, inclusiv hormoni, vitamine și unele medicamente.
- Globulinele reprezintă un grup mai larg de proteine. Unele sunt produse de ficat, iar altele de sistemul imunitar. Ele au rol în apărarea organismului împotriva infecțiilor și în alte procese importante. Raportul A/G compară cantitatea de albumină cu cea de globuline.
Testul poate fi inclus în evaluarea generală a stării de sănătate și poate ajuta medicul să caute cauze ale unor modificări care implică ficatul, rinichii, nutriția sau sistemul imunitar.
Ce înseamnă un raport A/G scăzut
Un raport A/G mic apare atunci când albumina este prea scăzută, globulinele sunt crescute sau sunt prezente ambele modificări. Un astfel de rezultat poate fi întâlnit în mai multe situații.
Printre cauzele posibile se numără:
- boli ale ficatului, inclusiv ciroza;
- boli ale rinichilor;
- unele boli autoimune, precum lupusul;
- inflamații sau infecții;
- anumite probleme nutriționale;
- unele afecțiuni ale sistemului imunitar.
Albumina scăzută poate apărea atunci când ficatul nu produce suficientă proteină sau când organismul pierde proteine. Bolile renale pot determina pierderea proteinelor prin urină. Nivelurile mici pot fi întâlnite și în cazul malnutriției sau al unor probleme de absorbție intestinală.
Pe de altă parte, creșterea globulinelor poate apărea în infecții, inflamații și boli autoimune. În unele situații, medicul poate lua în calcul și anumite boli ale sângelui.
Ce poate însemna un raport A/G crescut
Un raport A/G mare este mai puțin frecvent. De obicei, poate apărea atunci când nivelul globulinelor este prea mic în raport cu albumina. MedlinePlus menționează printre cauzele posibile anumite tulburări genetice și unele boli hematologice.
Un nivel crescut al albuminei poate fi întâlnit și în deshidratare. De aceea, rezultatul trebuie interpretat împreună cu celelalte analize și cu starea generală a persoanei.
Ce simptome pot determina medicul să verifice aceste proteine
Testarea proteinelor din sânge poate fi recomandată atunci când există simptome sau alte rezultate care sugerează o problemă.
Printre acestea se pot număra:
- oboseală persistentă;
- scădere inexplicabilă în greutate;
- lipsa poftei de mâncare;
- umflarea picioarelor, gleznelor sau abdomenului;
- îngălbenirea pielii sau a ochilor;
- sânge în urină;
- alte semne care pot indica o problemă hepatică, renală sau imunologică.
Care este valoarea normală?
Nu există o singură valoare „normală” care să fie valabilă pentru toate laboratoarele. Intervalele de referință pot varia în funcție de metoda utilizată și de laborator. Cleveland Clinic notează că un raport A/G normal este, în general, puțin peste 1.
De aceea, dacă pe buletinul tău apare o valoare în afara intervalului de referință, aceasta trebuie comparată în primul rând cu intervalul tipărit de laboratorul care a efectuat analiza.
Un raport A/G modificat nu înseamnă automat o boală gravă
Aceasta este una dintre cele mai importante precizări. Raportul A/G nu stabilește singur un diagnostic. O valoare modificată poate avea mai multe explicații, iar medicul trebuie să analizeze și albumina, proteinele totale, globulinele și celelalte rezultate din buletin.
În funcție de situație, pot fi necesare analize suplimentare, inclusiv teste pentru funcția ficatului și a rinichilor sau electroforeza proteinelor serice. Aceasta din urmă poate oferi informații despre diferitele tipuri de globuline.
Prin urmare, dacă raportul A/G apare cu roșu pe buletinul de analize, nu înseamnă automat că ai o boală. Valoarea trebuie interpretată în context, împreună cu simptomele, istoricul medical și celelalte rezultate.
