Din cuprinsul articolului
Boala cronică de rinichi afectează tot mai mulți români și poate evolua fără simptome. Prof. Dr. Adrian Covic explică ce analize trebuie făcute, cât costă și la ce semne trebuie să fim atenți.
Boala cronică de rinichi este una dintre cele mai periculoase afecțiuni ale prezentului, chiar dacă despre ea se vorbește mult mai puțin decât despre diabet sau bolile cardiovasculare.
Boala cronică de rinichi, „ucigașul tăcut” care afectează milioane de români
Prof. Dr. Adrian Covic, medic primar nefrolog, profesor universitar și președintele ales al Societății Române de Nefrologie, a atras atenția asupra gravității acestei patologii în podcastul „Acasă la Măruță”.
„Boala cronică de rinichi este frecventă, surprinzător mai frecventă decât diabetul. În 2030 va fi al cincilea cel mai mare ucigaș”, a explicat Prof. Dr. Adrian Covic.
Potrivit acestuia, mulți pacienți nu mor direct din cauza rinichilor, ci din cauza complicațiilor produse de afectarea renală, precum infarctul sau insuficiența cardiacă.
„La fiecare două minute și jumătate, cineva moare cu diagnosticul de boală cronică de rinichi. Atenție, el se prăpădește printr-o complicație. De exemplu, face ceva la inimă. Dar boala care a dus la deces este boala de rinichi”, a mai spus medicul.
Pericolul major este că afecțiunea evoluează în tăcere ani întregi. În multe cazuri, pacienții ajung la medic atunci când rinichii sunt deja sever afectați și când opțiunile terapeutice sunt limitate.
Cele două analize simple care pot depista boala cronică de rinichi
Prof. Dr. Adrian Covic susține că depistarea bolii cronice de rinichi se poate face prin două analize simple, accesibile și disponibile aproape în orice laborator din România.
Prima analiză este creatinina serică, care permite calcularea eRFG sau RFG- Rata de Filtrare Glomerulară estimată. Aceasta arată cât de bine filtrează rinichii sângele și cât de eficient funcționează „stația de epurare” a organismului.
„Este o măsurătoare banală de creatinină și ea va duce la ceea ce apare acum frecvent hașurat și duce persoana respectivă la medic. Se numește eGFR/RFG, adică de Filtrare Glomerulară estimată, cunoscută și ca Rata de Filtrare. Este o variant care arată exact cum rinichiul, ca uzină, ca echipament de filtrare dominant al corpului nostru, își face treaba, adică rata de filtrare a corpului nostru. E foarte simplă, necostisitoare”, a explicat medicul.
A doua investigație importantă este RACU- Raportul Albumină-Creatinină din Urină, o analiză simplă de urină care poate detecta afectarea structurii rinichilor chiar înainte de apariția simptomelor.
„Cele două analize sunt suficiente. Aceste două analize, creatinina și RACU, îți pot spune cum stai cu rinichii”, a subliniat Prof. Dr. Adrian Covic.
Specialistul a explicat și cum pot fi interpretate rezultatele:
„Orice valoare sub 60 a RFG înseamnă automat boală cronică de rinichi. Dacă este undeva mai mare, ea tot apare hașurată, dar atunci ai nevoie de cealaltă investigație, pentru că albumina aceea în urină îți arată că partea de structură a rinichiului este bolnavă.”
Un alt aspect important este că aceste investigații sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și pot fi recomandate de medicul de familie.
„Nu-ți trebuie un laborator specializat, nu vorbim de teste genetice sofisticate, nu vorbim de analize costisitoare”, a punctat medicul nefrolog.
RACU și creatinina cu eRFG: când se fac, cât costă și pentru cine sunt recomandate
Acestea sunt cele două analize care pot depista cu acuratețe boala cronică de rinichi.
„Odată ce ai RACU și RFG, deși poate mulți dintre colegii mei mă vor blama poate pentru această afirmație, dar poți căuta și pe ChatGPT, după aceea, dacă ai boală cronică de rinichi. Orice valoare sub 60 a RFG înseamnă automat boală cronică de rinichi. Dacă este undeva mai mare, ea tot apare hașurată, dar atunci ai nevoie de cealaltă investigație, pentru că albumina aceea în urină îți arată că partea de structură a rinichiului este bolnavă. Prima îți arată funcția, îți arată rinichiul stație de epurare.”
Analiza RACU – Raport Albumină/Creatinină urinară
RACU este una dintre cele mai importante analize pentru depistarea precoce a afectării renale. Testul măsoară cantitatea de albumină eliminată în urină și poate indica existența unei nefropatii încă din stadiile incipiente.
Cum se face
- Se recoltează o probă mică de urină, de preferat prima urină de dimineață.
- Nu necesită pregătiri speciale complexe.
Pentru cine este recomandată
- Persoanelor cu diabet;
- Pacienților cu hipertensiune arterială;
- Persoanelor supraponderale;
- Pacienților cu boli cardiovasculare;
- Persoanelor care au antecedente familiale de boală renală;
- Persoanelor peste 50 de ani.
Valori normale
- Sub 30 mg/g.
Preț RACU în România
- Synevo: aproximativ 61 RON;
- Bioclinica: aproximativ 58 RON;
- Alte laboratoare: între 50 și 70 RON.
În anumite condiții, analiza poate fi efectuată gratuit cu bilet de trimitere.
Creatinina serică și eRFG
Creatinina este analiza de bază pentru evaluarea funcției rinichilor. Pe baza acesteia se calculează automat eRFG – rata de filtrare glomerulară estimată.
Cum se face
- Se recoltează sânge, de preferat dimineața și pe nemâncate.
Ce arată
- Cât de eficient filtrează rinichii sângele;
- Gradul afectării funcției renale.
Pentru cine este recomandată
- Persoanelor cu hipertensiune sau diabet;
- Pacienților care iau tratamente pe termen lung;
- Persoanelor vârstnice;
- Celor cu edeme, oboseală sau probleme urinare.
Preț creatinină/ eRFG
- Aproximativ 13-25 RON în laboratoarele private;
- Clearance creatinină: aproximativ 30-39 RON.
Rinichii nu dor. Ce simptome pot anunța boala cronică de rinichi
Una dintre cele mai mari probleme ale bolii cronice de rinichi este faptul că evoluează fără durere și fără simptome evidente în primele stadii.
„Rinichii nu dor”, avertizează Prof. Dr. Adrian Covic.
Există doar câteva situații în care apare durerea intensă, cum sunt pietrele la rinichi sau infecțiile urinare severe.
„Dacă ai piatră la rinichi, de exemplu, te doare de te zvârcolești de durere. Sau ai o infecție (…) cu durere, febră, stare proastă”, explică medicul.
În schimb, în majoritatea cazurilor, boala cronică de rinichi se dezvoltă lent și tăcut.
„80% din boala cronică de rinichi este exact ca icebergul, partea nevăzută din apă care izbește Titanicul. Și pacientul, în loc să ajungă la medic în momentul în care se poate face ceva, ajunge în momentul în care Titanicul a fost lovit și atunci ajungi într-o situație din aceasta limită.
Dar și aici e ceva interesant: boala cronică de rinichi este singura boală în care există viață după moarte. Singura patologie severă de organ (ciroza este o altă patologie de ficat severă, insuficiența cardiacă este de inimă) în care există o soluție, pe de o parte dializa, pe de altă parte transplantul renal”, a spus Prof. Dr. Adrian Covic.
Chiar dacă rinichii nu dor, există câteva semne care ar trebui să trimită pacientul la medic:
- oboseală persistentă;
- umflarea picioarelor și a gleznelor;
- tensiune arterială crescută;
- urinări frecvente noaptea;
- urină spumoasă;
- lipsa poftei de mâncare;
- greață;
- senzație permanentă de slăbiciune;
- dificultăți de concentrare.
Specialiștii recomandă efectuarea periodică a analizelor de creatinină și RACU, mai ales după vârsta de 40-50 de ani sau în cazul persoanelor care suferă de diabet, hipertensiune ori boli cardiovasculare.
Diagnosticul pus la timp poate încetini evoluția bolii și poate preveni complicațiile severe care duc la dializă sau transplant renal.



