Din cuprinsul articolului
România are o mortalitate evitabilă de două ori mai mare decât media UE. Prevenția și accesul la servicii medicale rămân probleme majore, mai ales în mediul rural.
România are o problemă majoră cu prevenția medicală
România se confruntă cu un deficit major de prevenție și acces la servicii medicale, iar consecințele se reflectă direct în starea de sănătate a populației. Mortalitatea evitabilă, care include decese ce ar putea fi prevenite sau evitate prin diagnostic precoce și tratament medical adecvatm este de aproximativ două ori mai mare în România decât media Uniunii Europene.
Problema este cu atât mai gravă în mediul rural, unde accesul la medici și servicii medicale este mult mai redus. Diagnosticul bolilor cronice este adesea întârziat, iar pacienții ajung la medic atunci când boala este deja avansată sau au apărut complicații.
În același timp, sistemul sanitar românesc rămâne puternic orientat către tratarea bolilor, în timp ce prevenția și depistarea precoce nu beneficiază de resurse suficiente.
Aproape jumătate dintre români trăiesc la sat, dar cei mai mulți medici sunt la oraș
Unul dintre cele mai mari dezechilibre ale sistemului de sănătate este distribuția personalului medical.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, 45% din populația României locuiește în mediul rural, însă doar 7,5% dintre medici profesează în aceste comunități. În mediul urban se află 92,5% dintre medici.
Această diferență uriașă înseamnă că milioane de persoane au acces mai dificil la consultații, investigații și servicii de prevenție.
Pentru persoanele în vârstă, pentru cei care nu au mașină, pentru pacienții cu boli cronice sau pentru oamenii care au venituri reduse, deplasarea până la un cabinet medical sau la un spital dintr-un oraș poate deveni o barieră greu de depășit.
Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces
Bolile cardiovasculare continuă să reprezinte una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică din România.
În 2022, 56% din totalul deceselor din România au fost cauzate de boli cardiovasculare.
O parte importantă a riscului cardiovascular poate fi redusă prin identificarea și controlul unor factori precum hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul, obezitatea, fumatul, alimentația dezechilibrată și lipsa activității fizice.
Tocmai de aceea, controalele periodice și depistarea precoce pot avea un rol esențial în reducerea complicațiilor și a deceselor premature.
România alocă sănătății mult mai puțin decât media UE
Criza prevenției este legată și de nivelul investițiilor în sănătate.
România alocă aproximativ 5,8% din PIB pentru sănătate, în timp ce media Uniunii Europene este de aproximativ 10%. Și cheltuiala pentru sănătate pe locuitor este la mai puțin de jumătate din media UE.
În plus, potrivit raportului „OECD Reviews of Health Systems: Romania 2025”, sistemul românesc este puternic centrat pe spitale.
Acestea consumă aproximativ 44% din bugetul de sănătate, comparativ cu 39% în medie în țările OECD.
În schimb, asistența medicală primară primește aproximativ 9% din buget, față de 14% media OECD.
Diferența este importantă deoarece medicina primară și prevenția reprezintă prima linie în identificarea factorilor de risc și a bolilor înainte ca acestea să ajungă în stadii avansate.
Speranța de viață, cu peste cinci ani sub media UE
Problemele sistemului medical se reflectă și în speranța de viață.
În România, speranța de viață este cu 5,1 ani mai mică decât media țărilor Uniunii Europene.
Există și o diferență importantă între femei și bărbați. Potrivit datelor prezentate în material, bărbații români trăiesc, în medie, cu 7,6 ani mai puțin decât femeile.
Factorii de risc pentru bolile cronice, accesul la servicii medicale, diagnosticul tardiv și nivelul redus al prevenției contribuie la această situație.
Diabetul, în creștere accelerată
O altă problemă importantă este creșterea numărului de cazuri de diabet.
În 2024 au fost înregistrate 114.904 cazuri noi de diabet zaharat, față de 105.185 în 2023.
Creșterea numărului de cazuri este cu atât mai îngrijorătoare cu cât diabetul poate evolua o perioadă îndelungată fără simptome evidente.
Fără controale medicale și analize efectuate la timp, boala poate fi descoperită abia după apariția unor complicații.
Obezitatea reprezintă, de asemenea, un factor important de risc pentru numeroase boli cronice.
Potrivit estimării prezentate în material, aproape 11 milioane de adulți din România ar putea avea, până în 2030, un indice de masă corporală peste intervalul considerat sănătos, cu potențial impact asupra sănătății populației și asupra mortalității premature.
OECD recomandă extinderea screeningului și a caravanelor medicale
Rapoartele internaționale atrag atenția asupra necesității de a muta accentul sistemului medical de la tratament către prevenție și depistare precoce.
Raportul OECD dedicat sistemului de sănătate din România recomandă extinderea programelor de screening la nivelul populației, dar și utilizarea unor soluții care să ajungă direct la oamenii din comunitățile insuficient deservite.
Printre acestea se numără caravanele medicale mobile și mediatorii sanitari, astfel încât serviciile de prevenție să ajungă și în zonele în care accesul la medic este dificil.
Necesitatea unor astfel de măsuri este susținută și de un alt raport OECD privind impactul bolilor netransmisibile. În lipsa unor măsuri eficiente pentru prevenție și controlul factorilor de risc, numărul cazurilor de boli netransmisibile din România ar putea crește cu 29% până în 2050, iar cheltuielile de sănătate asociate acestora ar putea crește cu 49%.
„Sănătatea vine la tine”: medicii merg în comunitățile rurale
În acest context, Alianța Pacienților Cronici din România organizează anual caravana „Sănătatea vine la tine”, un proiect prin care consultațiile, analizele și educația pentru sănătate sunt aduse direct în comunitățile rurale.
Cea de-a cincea ediție s-a desfășurat între 9 mai și 28 iunie 2026 și a ajuns în opt localități din șapte județe: Nucet, Rasova, Ghermănești, Balta Doamnei, Șeica Mare, Progresu, Luciu și Gura Ialomiței.
Aproape 1.000 de persoane, în special femei și persoane cu vârsta de peste 50 de ani, au beneficiat de analize și consultații medicale.
Programul a inclus recoltări de sânge, consultații realizate de medici specialiști și rezidenți, asistente medicale, precum și activități de informare și educație medicală.
Persoanele identificate cu factori de risc sau cu suspiciuni de boli cronice au fost încurajate să continue investigațiile prin intermediul medicilor de familie.
Mai multe cazuri de hipertensiune, colesterol crescut, diabet și prediabet
Rezultatele ediției din 2026 au confirmat, la nivelul comunităților vizitate, problemele semnalate de rapoartele internaționale.
Printre principalele situații identificate s-au numărat:
- excesul ponderal;
- valori crescute ale colesterolului;
- tensiune arterială crescută;
- cazuri de diabet care nu fuseseră diagnosticate anterior;
- cazuri de prediabet nedepistate.
Aceste rezultate arată cât de importantă este prevenția, în special în comunitățile în care oamenii ajung mai greu la medic.
Caravana medicală folosește și tehnologia
Ediția din acest an a adus și schimbări în modul de organizare a activității medicale.
Pentru prima dată, evidența pacienților a fost realizată prin intermediul platformei medicale digitale iMedico, în locul fișelor completate manual. Soluția a simplificat introducerea și interpretarea datelor.
Echipa de teren a fost completată, de asemenea, pentru prima dată, de un medic rezident de medicină de familie și de un nutriționist dietetician, care a colaborat cu medicul specialist în diabet, nutriție și boli metabolice.
„Prevenția nu ar trebui să fie un privilegiu”
Dr. Ileana Secăreanu, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, subliniază că scopul caravanei este de a-i ajuta pe oameni să acționeze înainte ca problemele de sănătate să se transforme în boli și complicații.
„Este momentul să învățăm cum să ne păstrăm sănătatea ca să nu ajungem să tratăm apoi boala sau complicațiile ei. Caravanele medicale au tocmai acest rol, de a veni în sprijinul oamenilor din medii defavorizate care nu își permit așa ușor accesul la medic din diverse motive – fie că sunt vârstnici, greu deplasabili, fără aparținători, cu locuri de muncă foarte solicitante, fără un medic de familie care ar trebui să fie prima stație în acest lanț al serviciilor medicale sau pur și simplu din lipsă de timp și prioritizare a stării de sănătate, pentru că din păcate sunt mulți oameni în ziua de astăzi care se gândesc în primul rând la ce vor pune pe masă! Cu fiecare ediție a caravanei există oameni care au făcut primii pași spre o stare de sănătate mai bună și o calitate superioară a vieții, și asta este cea mai mare satisfacție a tuturor celor implicați!”, a transmis medicul.
La rândul său, Cezar Irimia, președintele Alianței Pacienților Cronici din România, atrage atenția că în spatele statisticilor se află oameni care fie nu știu că trebuie să se testeze, fie nu reușesc să ajungă la medic.
„Nevoia de prevenție în România este uriașă, iar cifrele o confirmă an de an: suntem printre țările cu cea mai mare mortalitate evitabilă din Europa. Dar în spatele fiecărei statistici stă un om care nu a știut că trebuie să se testeze, sau care a știut, dar nu a reușit să ajungă la un medic. În mediul rural, lipsa educației medicale și lipsa accesului la servicii de sănătate se întrețin reciproc. Oamenii nu merg la controale nu doar pentru că nu pot, ci și pentru că nimeni nu le-a explicat de ce ar trebui. De aceea aducem caravana chiar în comunitățile lor: pentru că prevenția nu ar trebui să fie un privilegiu al celor care locuiesc aproape de un spital”, este mesajul transmis de acesta.
Prevenția poate schimba statisticile
Datele privind mortalitatea evitabilă, bolile cardiovasculare, diabetul, obezitatea și accesul la servicii medicale arată că România are nevoie de o schimbare de perspectivă.
Un sistem medical eficient nu înseamnă doar spitale și tratamente pentru pacienții deja bolnavi. Înseamnă și controale preventive, screening, diagnostic precoce, acces la medicul de familie și educație pentru sănătate.
În special în mediul rural, apropierea serviciilor medicale de comunități poate face diferența între o boală descoperită la timp și una diagnosticată abia după apariția complicațiilor.
Cifrele arată amploarea problemei, însă soluția începe cu un principiu simplu: cu cât o boală este descoperită mai devreme, cu atât cresc șansele ca ea să poată fi controlată și tratată înainte de a deveni o amenințare majoră pentru viață.
Caravana „Sănătatea vine la tine” este un exemplu de intervenție care încearcă să reducă această distanță dintre pacient și sistemul medical, ducând prevenția direct în comunitățile în care accesul la servicii medicale este cel mai dificil.
Caravana „Sănătatea vine la tine!” este organizată anual de Alianța Pacienților Cronici din România, cu sprijinul companiilor Synevo, Novartis, Servier, Boehringer Ingelheim, Bristol Myers Squibb, AstraZeneca, Worwag Pharma, Ipsen, Viatris, Sanofi, farmaciilor Alphega, Roche și Klintensiv și în parteneriat cu Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Asociația ProCardio, Asociația Împreună Împotriva Obezității și iMedico.



