Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
România intră într-o perioadă în care temperaturile pot rămâne peste normal timp de mai multe săptămâni, iar vestul țării se află în zona cea mai expusă. Canicula persistentă, nopțile tropicale și lipsa ploilor pot transforma august în cea mai dificilă parte a verii.
Meteorologii urmăresc formarea unui „dom de căldură”, un sistem atmosferic care menține aerul foarte fierbinte blocat deasupra unei regiuni. Fenomenul poate produce mai multe zile consecutive cu temperaturi extreme și poate împiedica răcirea normală din timpul nopții.
Un meteorolog ANM avertiza la finalul lunii iulie că valul de căldură care avansează asupra Europei va fi intens și persistent în România, fără să fie exclusă emiterea unor avertizări Cod roșu.
Ce este „domul de căldură”
Expresia descrie o zonă puternică de presiune atmosferică ridicată care acționează asemenea unui capac.
Aerul coboară din straturile superioare ale atmosferei, se comprimă și se încălzește. Norii se formează mai greu, iar suprafața primește cantități mari de radiație solară.
În același timp:
- aerul fierbinte rămâne blocat;
- vântul poate fi slab;
- solul se usucă;
- evaporarea scade;
- temperaturile cresc de la o zi la alta;
- nopțile nu mai reușesc să răcească locuințele.
Cu cât sistemul rămâne mai mult deasupra aceleiași regiuni, cu atât căldura se acumulează.
Vestul României, zona cea mai expusă
Prognoza ANM pentru intervalul 3–24 august indică temperaturi peste valorile obișnuite în mare parte din țară, cu abateri mai importante în regiunile vestice.
Pentru săptămâna 3–10 august, temperaturile sunt estimate peste normal în aproape toate regiunile, mai ales în vest. Precipitațiile ar urma să fie deficitare în întreaga țară.
Între 10 și 17 august, căldura peste medie se menține în nord, centru și sud-vest, dar cele mai mari abateri sunt așteptate în vest și nord-vest.
În săptămâna 17–24 august, temperaturile rămân peste valorile specifice în majoritatea regiunilor.
Zonele cele mai expuse sunt:
- Banatul;
- Crișana;
- vestul Olteniei;
- vestul și nord-vestul Transilvaniei;
- local, Câmpia de Vest.
Aerul foarte cald poate avansa ulterior spre sud, centru și est.
Temperaturile se pot apropia de 40°C
Înaintea debutului episodului, conducerea de prognoză a ANM arăta că temperaturile se pot apropia de 38–40°C în cele mai afectate zone, în special în vestul țării.
Temperatura măsurată la umbră nu arată întotdeauna cât de greu este resimțită căldura.
Umiditatea ridicată, lipsa vântului, asfaltul și clădirile pot face ca organismul să perceapă condiții mult mai severe.
În orașe, suprafețele de beton și asfalt acumulează căldura în timpul zilei și o eliberează lent după apus. Acest efect, numit „insulă de căldură urbană”, poate menține temperaturile nocturne cu mai multe grade peste cele din zonele rurale apropiate.
Nopțile tropicale sunt partea cea mai periculoasă
O noapte este considerată tropicală atunci când temperatura minimă nu coboară sub 20°C.
În centrele marilor orașe, valorile pot rămâne la 23–25°C sau chiar mai sus. Pereții încălziți în timpul zilei continuă să degaje căldură, iar locuințele fără răcire nu mai ajung la o temperatură confortabilă.
Lipsa răcoririi nocturne împiedică organismul să se refacă și poate crește riscul de:
- deshidratare;
- epuizare termică;
- agravarea bolilor cardiace;
- tulburări de somn;
- variații ale tensiunii;
- confuzie;
- accident vascular cerebral;
- decompensarea unor boli cronice.
Persoanele în vârstă pot avea un răspuns redus al senzației de sete și pot lua medicamente care influențează tensiunea, transpirația sau eliminarea lichidelor.
Seceta poate deveni la fel de gravă precum canicula
Temperaturile ridicate vin după o perioadă în care Dunărea și alte cursuri de apă au coborât la niveluri foarte mici.
În prima săptămână din august, prognozele indică un deficit de precipitații la nivelul întregii țări, mai accentuat în regiunile intracarpatice.
Lipsa ploii poate afecta:
- culturile agricole;
- pășunile;
- alimentarea cu apă;
- producția hidro;
- transportul pe Dunăre;
- funcționarea centralelor;
- riscul incendiilor de vegetație;
- calitatea aerului.
Solul uscat amplifică valurile de căldură. În loc ca o parte din energia solară să fie folosită pentru evaporarea apei din sol, aproape întreaga energie încălzește suprafața și aerul.
Canicula poate fi urmată de furtuni violente
Un dom de căldură nu exclude furtunile.
Atunci când masa de aer fierbinte intră în contact cu aer mai rece, atmosfera poate deveni foarte instabilă. Pot apărea:
- vijelii;
- rafale puternice;
- grindină;
- descărcări electrice;
- averse torențiale;
- inundații rapide.
Ploile intense produse în câteva zeci de minute nu repară automat seceta. O mare parte din apă se scurge la suprafață, mai ales dacă solul este uscat și întărit.
Meteorologul ANM citat la finalul lunii iulie arăta că, pe lângă caniculă, nu poate fi exclusă apariția furtunilor violente la schimbarea configurației atmosferice.
Prognoza pe patru săptămâni nu poate anticipa fiecare furtună
Estimările lunare arată tendința temperaturilor și a precipitațiilor, nu vremea exactă din fiecare localitate.
ANM precizează că fenomenele extreme cu durată scurtă, precum vijeliile, grindina sau ploile torențiale locale, nu pot fi incluse cu precizie în prognozele pe patru săptămâni.
Avertizările Cod galben, portocaliu sau roșu sunt emise mai aproape de eveniment, când modelele pot indica mai exact:
- zonele afectate;
- intervalul orar;
- temperaturile;
- viteza vântului;
- cantitatea de ploaie;
- riscul de grindină.
Cine este cel mai vulnerabil
Canicula poate afecta orice persoană, dar riscul este mai mare pentru:
- adulții de peste 65 de ani;
- sugari și copii mici;
- femei însărcinate;
- persoane cu boli cardiace;
- bolnavi renali;
- persoane cu diabet;
- pacienți cu afecțiuni pulmonare;
- persoane care iau diuretice sau anumite tratamente psihotrope;
- muncitori în aer liber;
- persoane care locuiesc singure;
- oameni fără acces la un spațiu răcoros.
Cei care iau tratamente nu trebuie să modifice dozele și nici să crească excesiv consumul de apă fără recomandare medicală. Unele boli cardiace sau renale impun limite individuale privind lichidele.
Semnele epuizării termice
Primele manifestări pot fi:
- transpirație abundentă;
- slăbiciune;
- amețeală;
- durere de cap;
- greață;
- crampe;
- puls rapid;
- sete puternică;
- piele rece și umedă;
- senzație de leșin.
Persoana trebuie dusă într-un spațiu răcoros, ajutată să se întindă și răcită treptat.
Confuzia, pierderea conștienței, convulsiile, temperatura corporală foarte ridicată și pielea fierbinte pot indica insolație severă și necesită apelarea serviciului de urgență.
Cum poate fi protejată locuința
Răcirea este mai eficientă dacă începe înainte ca locuința să se supraîncălzească.
Pot ajuta:
- închiderea jaluzelelor în timpul zilei;
- aerisirea noaptea și dimineața devreme;
- oprirea aparatelor care degajă căldură;
- evitarea cuptorului;
- folosirea ventilatorului;
- setarea aerului condiționat la 24–26°C;
- menținerea ușilor și ferestrelor închise când funcționează climatizarea;
- petrecerea câtorva ore într-un spațiu public răcoros;
- verificarea zilnică a persoanelor vârstnice care locuiesc singure.
Un ventilator nu răcește aerul, dar ajută evaporarea transpirației. În camere foarte fierbinți, efectul său poate fi insuficient fără răcire sau aerisire.
De ce august poate deveni cea mai grea lună
Pericolul nu vine numai din temperatura unei singure zile. Contează durata.
Mai multe săptămâni cu temperaturi peste normal și precipitații puține pot produce un efect cumulativ:
- locuințele rămân permanent încălzite;
- nivelurile râurilor continuă să scadă;
- consumul de energie crește;
- solul pierde umezeala;
- riscul de incendiu se accentuează;
- organismul are mai puțin timp să se refacă.
„Domul de căldură” poate slăbi sau își poate schimba poziția, dar prognozele disponibile indică o lună august mai caldă decât normalul în multe regiuni, în special în vestul României.
