Românii cu boli inflamatorii intestinale pot primi certificat de handicap în 2026

Din cuprinsul articolului

Aproximativ 35.000 de pacienți români cu boli inflamatorii intestinale (BII) – boala Crohn și colita ulcerativă – pot primi certificat de handicap în 2026 conform criteriilor din Ordinul 2300/1457/2025 publicat în Monitorul Oficial nr. 1027 din 6 noiembrie 2025.

Pentru formele severe documentate prin biomarkeri (calprotectina fecală peste 250 µg/g), endoscopie (vindecarea mucoasei absentă) și impact funcțional major (rezecții intestinale, fistule complexe, stomă permanentă, malnutriție severă), încadrarea standard este în gradul accentuat (II) de handicap, cu posibilitatea trecerii la gradul grav (I) cu drept de însoțitor pentru cazurile cu complicații severe.

Pentru pacienții care au suferit rezecții intestinale extinse cu colostomă sau ileostomă permanentă, certificatul este permanent la a doua evaluare. În România, distribuția pacienților: aproximativ 20.000-22.000 cu colita ulcerativă (incidența 8-12 cazuri noi/100.000/an) și aproximativ 13.000-15.000 cu boala Crohn (incidența 6-8 cazuri noi/100.000/an). Tratamentele biologice moderne (Adalimumab, Infliximab, Vedolizumab, Ustekinumab, Risankizumab, Mirikizumab) sunt asigurate gratuit prin Programul Național al Bolilor Inflamatorii Intestinale CNAS – cost anual 30.000-50.000 lei per pacient.

La acestea se adaugă, pentru pacienții cu certificat de handicap accentuat: 496 lei prestații lunare DGASPC, scutire totală de impozit pe pensie sau salariu (art. 60 Cod Fiscal), scutire CASS pe pensia peste 3.000 lei, cumul cu pensia de invaliditate gradul II sau III (cumul cu salariul pentru gradul III). Beneficii cumulate anuale 15.000-25.000 lei plus valoarea tratamentului gratuit.

Cele 2 boli principale din categoria BII

Bolile inflamatorii intestinale (BII sau IBD – Inflammatory Bowel Disease) reprezintă un grup de afecțiuni autoimune cronice care afectează tractul gastrointestinal. Cele două forme principale sunt boala Crohn și colita ulcerativă. În 2024-2026, peisajul tratamentelor s-a transformat radical prin introducerea de noi terapii biologice și prin obiective terapeutice mai ambițioase (vindecarea mucoasei și transmurală).

Boala Crohn: poate afecta orice segment al tractului digestiv, de la cavitatea bucală până la anus, cu predilecție pentru ileon-terminal (intestinul subțire distal) și colon. Caracteristic: inflamație transmurală (afectează toate straturile peretelui intestinal), cu zone afectate alternând cu zone normale (leziuni segmentare).

Complicații frecvente: fistule (între intestin și piele, vezică, vagin, alte segmente intestinale), abcese, stenoze (îngustări) cu obstrucție intestinală, malabsorbție, deficiențe vitaminice (B12, D, fier). Colita ulcerativă: afectează doar colonul (intestinul gros) și rectul, cu inflamație continuă (fără zone normale între cele afectate). Caracteristic: inflamație doar a mucoasei (stratul superficial), cu ulcerații. Complicații: hemoragii digestive severe, megacolon toxic, perforație, risc crescut de cancer colorectal după 10+ ani de boală activă.

Cele 35.000 de pacienți români cu BII

Bolile somatice pentru care se acordă certificat de handicap în România includ colita ulcerativă și boala Crohn. Pacienții români cu BII se confruntă cu limitări semnificative în viața de zi cu zi: durere abdominală cronică, diaree cu sânge, oboseală extremă, scădere ponderală.

Distribuția estimată în România: aproximativ 20.000-22.000 pacienți cu colita ulcerativă și aproximativ 13.000-15.000 cu boala Crohn. Total: aproximativ 35.000 pacienți activi. Vârsta de debut tipică: 15-30 ani pentru ambele boli (cu un vârf secundar la 50-60 ani). Aproximativ 25% din diagnostice se fac la copii și adolescenți. Distribuția pe sexe: aproximativ egală pentru ambele boli. Incidența crește la nivel global și în România – în ultimii 10 ani, numărul pacienților diagnosticați a crescut cu aproximativ 50-70%, parțial din cauza creșterii reale a bolii (factori de mediu, dietă ultra-procesată, microbiom intestinal alterat), parțial din cauza diagnosticului mai precoce și mai precis. Pentru contextul european, România are una dintre cele mai mici rate de detectare a BII din UE – se estimează că aproximativ 30-40% din cazurile reale rămân nediagnosticate sau diagnosticate tardiv.

Tratamentele biologice gratuite prin programul CNAS

Tratamentele biologice pentru BII sunt asigurate gratuit prin Programul Național al Bolilor Inflamatorii Intestinale al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Tratamentele biologice se acordă pacienților adulți și copiilor (de la 6 ani) cu forme moderate până la severe care nu răspund la terapia convențională (corticosteroizi, imunomodulatori, 5-ASA).

Cele 6 categorii principale de medicamente biologice disponibile gratuit:

1) Inhibitori TNF-alfa (Infliximab – Remicade/Remsima/Inflectra, Adalimumab – Humira/biosimilare) – prima linie a tratamentului biologic.
2) Vedolizumab (Entyvio) – integrina alfa-4-beta-7, cu acțiune selectivă intestinală.
3) Ustekinumab (Stelara) – inhibitor IL-12/IL-23, eficient pentru cazurile refractare.
4) Risankizumab (Skyrizi) și Mirikizumab (Omvoh) – inhibitori IL-23p19, terapii moderne aprobate recent.
5) Inhibitori JAK (Tofacitinib – Xeljanz, Upadacitinib – Rinvoq, Filgotinib – Jyseleca) – molecule mici cu administrare orală.
6) Ozanimod (Zeposia) – modulator S1P pentru colita ulcerativă moderată-severă.

Cost anual al tratamentului biologic prin program: 30.000-50.000 lei per pacient (uneori până la 70.000-80.000 lei pentru cele mai noi terapii). Programul Național CNAS acoperă aproximativ 4.000-5.000 pacienți români cu BII pe tratament biologic (aproximativ 12-15% din total).

Criteriile pentru încadrarea în grad de handicap

Încadrarea în grad de handicap pentru BII se face în funcție de activitatea bolii, necesarul de terapie, reacțiile adverse, riscul de complicații și impactul asupra autonomiei. Criteriile principale: boala activă persistentă cu internări repetate și tratamente complexe (biologice, imunosupresoare); limitări ale mobilității și durere cronică; complicații nutriționale; risc infecțios crescut asociat terapiei; nevoia de monitorizări și proceduri invazive frecvente.

Pentru gradul mediu (III): forme moderate cu episoade de exacerbare, nevoia tratamentului biologic activ, internări ocazionale. Pentru gradul accentuat (II): forme severe cu complicații documentate (fistule, stenoze, malabsorbție severă, scădere ponderală peste 10% din greutatea corporală), tratament biologic continuu, internări multiple anual.

Pentru gradul grav (I) cu drept de însoțitor: cazurile complicate cu stomă permanentă, rezecții intestinale extinse (peste 1 metru intestin subțire excizat = sindrom de intestin scurt), fistule complexe nereparabile, malnutriție severă cu necesitatea alimentației parenterale, cumul cu alte boli grave. Pentru certificatul permanent: cazurile cu colostomă/ileostomă permanentă (după rezecții pentru cancer colorectal asociat BII), conform Ordinului 2300/1457/2025.

Biomarkerii și obiectivele terapeutice STRIDE-II 2026

În 2026 ghidurile internaționale STRIDE-II au stabilit obiective clare pentru tratamentul BII, depășind faza în care se urmărea doar ameliorarea simptomatică. Obiectivele moderne: calprotectina fecală sub 150 µg/g (biomarker al inflamației intestinale), vindecarea mucoasei la colonoscopie de control la 6-12 luni, ecografia intestinală (IUS) – metodă non-invazivă pentru monitorizarea grosimii peretelui intestinal fără radiații.

Pentru evaluarea pentru încadrarea în grad de handicap, biomarkerii sunt esențiali. Calprotectina fecală: valori sub 50 µg/g = inflamație absentă, 50-150 µg/g = remisiune biologică, 150-250 µg/g = activitate ușoară, peste 250 µg/g = activitate moderată-severă (criteriu pentru încadrarea în handicap accentuat sau grav). Proteina C reactivă (CRP): peste 10 mg/l indică inflamație activă.

Hemoleucograma: anemia (Hb sub 11 g/dl) frecventă în BII active prin pierderea de sânge și inflamație cronică. Albumina serică: sub 35 g/l indică malabsorbție severă sau enteropatie. Pentru documentația completă: endoscopia digestivă cu biopsii (gradul severității leziunilor), RMN cu enterografie (pentru boala Crohn cu fistule), CT abdominal (pentru complicații urgente). Pentru pacienții cu calprotectina persistent peste 250 µg/g sub tratament biologic + complicații (fistule, stenoze, malabsorbție), încadrarea în gradul accentuat sau grav este justificată.

Beneficiile cumulate pentru pacienții cu BII

Conform tabelului publicat de Doctorul Zilei, adultul cu handicap accentuat primește în 2026: indemnizație lunară 350 lei + buget complementar 146 lei = 496 lei prestații lunare. Cumul anual: 5.952 lei.

La aceste sume se adaugă alte beneficii pentru pacienții cu BII încadrați în gradul accentuat. Scutirea totală de impozit pe salariu sau pensie (art. 60 Cod Fiscal): pentru un salariu net 5.000 lei, economie aproximativ 1.500 lei/an. Pentru salariu net 8.000 lei, economie aproximativ 4.500 lei/an. Scutirea CASS pe pensia peste 3.000 lei (10%): economie 1.200-3.600 lei/an în funcție de pensie.

Cumul cu pensia de invaliditate gradul II (4.000-5.000 lei lunar) sau gradul III (cumul cu salariul – aproximativ 2.500-3.500 lei lunar). Pentru pacienții activi profesional cu BII moderată, cumulul cu salariul integral + pensie gradul III invaliditate este avantajos. Beneficii cumulate anuale pentru un pacient cu BII activă + handicap accentuat + salariu sau pensie: 15.000-25.000 lei plus valoarea tratamentului gratuit prin programul național (30.000-50.000 lei). Pentru gradul grav (cu complicații severe): beneficii similar Cazului dializă (35.000-40.000 lei anual + tratament).

Complicațiile chirurgicale: rezecții, stomă, fistule

Pentru pacienții cu BII severe care nu răspund la tratamentul medical, intervențiile chirurgicale sunt necesare. Aproximativ 40-50% din pacienții cu boala Crohn vor avea cel puțin o intervenție chirurgicală pe parcursul vieții.

Pentru colita ulcerativă, aproximativ 25-30% vor necesita colectomia totală. Intervenții frecvente: rezecția segmentară (înlăturarea unui segment afectat al intestinului subțire sau colonului); colectomia totală (înlăturarea întregului colon, cu sau fără rect); ileostomia (stomă permanentă sau temporară a intestinului subțire); colostomia (stomă a colonului).

Pentru pacienții cu stomă permanentă (ileostomă sau colostomă), încadrarea în grad de handicap este de obicei în gradul accentuat (II) sau grav (I), cu certificat permanent după a doua evaluare conform Ordinului 2300/1457/2025. Conform listei oficiale, colostoma/gastrostoma permanentă dă drept la certificat permanent la a doua evaluare. Pentru pacienții cu fistule complexe (entero-cutanate, entero-vezicale, entero-vaginale), gestionarea zilnică implică schimbarea sacilor de stomă (3-5 ori pe zi), curățarea cutanată, controlul mirosurilor.

Beneficii suplimentare pentru pacienții cu stomă: dispozitive medicale (saci, plăci, pungi) prin programul național CNAS gratuit. Aproximativ 8.000-10.000 pacienți români au stomă permanentă (cauzată de BII, cancer colorectal sau alte boli).

Riscul de cancer colorectal: monitorizare obligatorie

Pacienții cu colita ulcerativă au risc crescut de cancer colorectal după 10+ ani de boală activă – aproximativ 2% la 10 ani, 8% la 20 ani, 18% la 30 ani de la diagnostic. Pentru pacienții cu pancolită (colita extensivă) și colita cu activitate persistentă, riscul este chiar mai mare. Pentru boala Crohn cu afectare colonică extensivă, riscul este similar.

Recomandarea ghidurilor internaționale: colonoscopie anuală cu biopsii multiple după 8-10 ani de la diagnostic. Pentru cazurile cu displazie de grad înalt sau cancer in situ, recomandarea este colectomia profilactică. Pentru pacienții care dezvoltă cancer colorectal asociat BII, încadrarea în handicap este în gradul grav (I) cu drept de însoțitor + certificat permanent (cancer stadiul IV sau cancer rezecat cu stomă permanentă).

Pentru evitarea cancerului, monitorizarea endoscopică riguroasă este esențială – însă reprezintă o povară pentru pacienți (colonoscopii anuale cu pregătire intestinală incomodă). Pentru contextul român, accesul la colonoscopie anuală este limitat în multe județe – aceasta reprezintă o problemă majoră a sistemului sanitar.

Manifestări extra-intestinale: artrita, eritemul, uveita

Pe lângă manifestările intestinale, BII se asociază frecvent cu manifestări extra-intestinale care contribuie semnificativ la dizabilitate. Artrita inflamatorie: aproximativ 30% din pacienți dezvoltă artrita asociată BII – mai ales artrita periferică (afectează articulații mari) și spondiloartrita (afectează coloana vertebrală, similar cu spondilita anchilozantă). Manifestări cutanate: eritem nodos (noduli dureroși roșii pe membrele inferioare), piodermatita gangrenosa (ulcerații cutanate profunde – rare dar grave).

Manifestări oculare: uveita anterioară (10-20% din pacienți), episclerită. Manifestări hepato-biliare: colangita sclerozantă primară (PSC) – asociată în special cu colita ulcerativă (3-7% din pacienți), evoluează spre ciroză biliară. Manifestări vasculare: risc crescut de tromboză venoasă profundă și embolie pulmonară (de 3x mai mare decât populația generală).

Manifestări osoase: osteoporoza precoce (cauzată de corticoterapie, malabsorbție vitamina D, inflamație cronică). Pentru pacienții cu BII + manifestări extra-intestinale severe (artrita invalidantă, PSC cu ciroză, uveita cu pierdere de vedere), încadrarea în grad de handicap se face cumulativ, considerând toate afecțiunile. Pentru aceste cazuri complexe, încadrarea poate fi în gradul grav.

Documentele pentru dosarul de încadrare în BII

Pentru solicitarea certificatului de handicap pentru boala Crohn sau colita ulcerativă, dosarul medical trebuie să includă documente specifice. Documente standard: cererea-tip de evaluare, carte de identitate, certificate de naștere și căsătorie, scrisoarea medicală de la medicul de familie. Documente specifice pentru BII: referatul medical detaliat de la medicul gastroenterolog sau pediatru-gastroenterolog (pentru copii), care confirmă diagnosticul precis, durata bolii, tratamentele primite și răspunsul terapeutic.

La acestea se adaugă: investigații paraclinice – calprotectina fecală (în ultimele 3 luni), CRP, hemoleucograma, albumina serică, vitamina B12, vitamina D, fier seric, feritina; endoscopia digestivă superioară și/sau colonoscopia cu biopsii și analiza histopatologică; pentru boala Crohn – RMN cu enterografie sau enteroclisma CT (pentru evaluarea intestinului subțire); pentru cazurile cu fistule sau abcese – RMN pelvin specific. Documentația tratamentelor primite (inclusiv tratamentele biologice prin programul național – data începerii, doze, răspunsul); documentația intervențiilor chirurgicale (rapoarte operatorii, fișe de externare); documentația complicațiilor (internări pentru exacerbări, transfuzii, complicații chirurgicale, manifestări extra-intestinale). Pentru pacienții cu stomă permanentă: documentația medicală a operației și fotografii ale stomei pentru dosar.

Cazul concret 1: pacientă cu boala Crohn cu fistule

Pentru a ilustra aplicarea practică, prezentăm un caz concret. O femeie de 32 ani, diagnosticată cu boala Crohn la 22 ani (10 ani de boală). Forme severe cu localizare ileală-colonică. A avut 2 intervenții chirurgicale: rezecție ileo-cecală la 25 ani, apoi reintervenție pentru fistulă entero-cutanată la 28 ani. În prezent: tratament cu Vedolizumab prin programul național, internări 2-3 ori/an pentru exacerbări. Calprotectina fecală: 350 µg/g (activitate moderată). Hemoglobină 10 g/dl (anemie moderată). Albumină 30 g/l (malabsorbție moderată). Lucrează în contabilitate, cu concedii medicale frecvente.

Pentru această pacientă, încadrarea este în gradul accentuat (II) cu termen 24 luni (formă activă persistentă cu complicații chirurgicale). Beneficii lunare DGASPC: 496 lei prestații. Scutire totală impozit pe salariu (aproximativ 600 lei/lună economie pentru salariu 5.000 lei net). Cumul: 5.000 lei salariu + 496 prestații + aproximativ 600 lei economie fiscală = 6.096 lei lunar venit + beneficii. Anual: 73.150 lei. Plus tratamentul gratuit prin programul național (aproximativ 35.000 lei/an cost real al Vedolizumabului).

Plus zilele de concediu medical plătite 85-100% în timpul exacerbărilor. Pentru această pacientă, dacă boala progresează (necesitatea unei noi intervenții cu stomă permanentă, sindrom de intestin scurt), încadrarea va trece la gradul grav cu certificat permanent.

Cazul concret 2: bărbat cu colita ulcerativă pancolitică

Al doilea caz: un bărbat de 45 ani cu colita ulcerativă pancolitică diagnosticată la 32 ani (13 ani de boală). Forme severe refractare la tratament. A trecut prin mai multe linii terapeutice: 5-ASA inițial, apoi corticosteroizi (cu efecte secundare severe – osteoporoza, hipertensiune), apoi imunomodulatori (Azatioprina), apoi Infliximab (pierdere de eficacitate la 2 ani), apoi Vedolizumab, apoi Ustekinumab. În prezent: tratament cu Risankizumab prin program. Are spondiloartrita asociată (durere coloană vertebrală). 3 internări/an pentru exacerbări. Lucrează ca inginer mecanic, dar cu numeroase absențe.

Pentru acest pacient, încadrarea este în gradul accentuat (II) cu termen 24 luni. Cumul beneficii similar Cazului 1: aproximativ 73.000 lei venit + beneficii anuale + tratament biologic gratuit (aproximativ 50.000 lei/an cost real al Risankizumabului). Pentru acest pacient, riscul de cancer colorectal la 20 ani de boală activă este aproximativ 8% – colonoscopia anuală este obligatorie. Dacă în următorii ani apare displazia severă sau cancerul colorectal, recomandarea va fi colectomia totală cu pouch ileo-anal sau ileostomie permanentă. În acest caz, încadrarea va trece la gradul grav cu certificat permanent.

Tratamentul biologic: cum se accesează gratuit prin program

Pentru pacienții cu BII care îndeplinesc criteriile, accesarea tratamentului biologic gratuit prin Programul Național CNAS se face prin pași specifici. Pasul 1: consultul la medicul gastroenterolog (specialist sau primar) care confirmă diagnosticul BII și eșecul tratamentului convențional (5-ASA, corticosteroizi, imunomodulatori). Pasul 2: completarea formularului de includere în program de către medicul gastroenterolog, cu argumentarea medicală (gradul de severitate, tratamentele anterioare, indicații specifice pentru tratamentul biologic).

Pasul 3: aprobarea de către comisia de experți la nivel regional sau național (timp de procesare 30-60 zile). Pasul 4: începerea tratamentului biologic (de obicei la spitalul unde lucrează medicul curant sau într-un centru de referință). Pasul 5: monitorizarea răspunsului – calprotectina fecală, simptomatologia, colonoscopia de control. Pasul 6: pentru pierderea de eficacitate sau efecte adverse, schimbarea cu un alt biologic (cu o nouă aprobare de comisie). Pentru pacienții care nu obțin remisiune cu tratamentul biologic prin program, există posibilitatea accesării terapiilor în studii clinice (gratuite, în centrele universitare). Pentru contextul actual, accesul la tratament biologic în România este mai bun decât acum 10 ani, dar rămân probleme cu timpii de aprobare și cu disponibilitatea anumitor medicamente.

Stilul de viață și dieta pentru pacienții cu BII

În 2026 nutriția este considerată terapie centrală pentru BII, nu doar adjuvant. Stresul cronic poate exacerba permeabilitatea intestinală creând un cerc vicios. Strategiile de gestionare a anxietății sunt la fel de importante ca administrarea tratamentului biologic.

Dieta recomandată pentru pacienții cu BII (în special în perioadele de remisiune): dieta mediteraneană (peste, fructe, legume – cu evitarea celor cu pulpe), evitarea alimentelor ultra-procesate (asociate cu agravarea inflamației), reducerea consumului de lactate (intoleranța la lactoză este frecventă în BII), evitarea alcoolului și cofeinei în exces, hidratare adecvată.

Pentru perioadele de exacerbare: dieta low-FODMAP (cu reducerea alimentelor fermentabile), uneori nutriție enterală exclusivă (formule speciale pentru perioade scurte). Suplimentele recomandate: vitamina D (peste 80% din pacienți cu BII au deficit), vitamina B12 (esențială pentru pacienții cu rezecție ileală), fier (pentru anemia asociată), calciu (pentru prevenirea osteoporozei). Gestionarea stresului: mindfulness, yoga, terapia cognitiv-comportamentală pentru anxietatea cronică. Pentru fumători cu boala Crohn: oprirea fumatului este esențială – fumatul agravează semnificativ boala Crohn (interesant, însă: poate ameliora colita ulcerativă, dar riscurile pentru sănătate generală depășesc beneficiile).

Asociațiile pacienților români cu BII

Pentru pacienții români cu BII, asociațiile profesionale și de pacienți oferă suport informațional și advocacy. Principalele asociații: ASPIIR (Asociația Pacienților cu Boli Inflamatorii Intestinale din România), SRGH (Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie – pentru medici), grupurile de suport online pe Facebook (sute de membri activi). Pentru evenimentele importante: Ziua Internațională a BII (19 mai în fiecare an).

Aceste asociații oferă: informații despre tratamente disponibile, sprijin pentru includerea în programul național CNAS, grupuri de suport pentru pacienți și familii, reprezentare în relația cu autoritățile (CNAS, Ministerul Sănătății), advocacy pentru creșterea bugetului pentru BII și pentru accesul la noi terapii biologice. Pentru pacienții cu copii cu BII (debut precoce), comunitățile online sunt esențiale pentru schimbul de experiențe și sfaturi practice. Pentru contextul european, EFCCA (European Federation of Crohn`s & Ulcerative Colitis Associations) reprezintă pacienții la nivel european și militează pentru creșterea finanțării cercetării.

Recomandări practice pentru pacienții cu BII

Pentru pacienții români cu boala Crohn sau colita ulcerativă, recomandările practice sunt următoarele.

Prima: solicitarea includerii în Programul Național al Bolilor Inflamatorii Intestinale CNAS pentru accesul gratuit la tratamentele biologice (esențial pentru pacienții cu forme moderat-severe, având în vedere costurile foarte mari ale terapiilor).
A doua: solicitarea certificatului de handicap când boala este în formă activă persistentă (calprotectina peste 250 µg/g) cu complicații documentate (internări multiple, intervenții chirurgicale, manifestări extra-intestinale).
A treia recomandare: depunerea simultană a două dosare (DGASPC pentru certificat handicap + Casa de Pensii pentru pensia de invaliditate, dacă este aplicabilă).
A patra: pentru pacienții cu stomă permanentă (după rezecție pentru cancer colorectal asociat BII), solicitarea explicită a certificatului permanent conform Ordinului 2300/1457/2025.
A cincea: monitorizarea atentă a evoluției bolii prin biomarkeri (calprotectina la 3 luni, colonoscopia anuală după 8-10 ani de la diagnostic).
A șasea: pentru pacienții activi profesional, evaluarea opțiunii cumul pensie invaliditate gradul III + salariu pentru pacienții cu BII moderată dar care încă pot lucra parțial.
A șaptea: aderarea la ASPIIR și la grupurile de suport pentru informare și suport psihologic.
A opta: pentru fumători cu boala Crohn, oprirea fumatului este esențială – poate îmbunătăți evoluția bolii.
A noua: gestionarea stresului prin terapii non-farmacologice (mindfulness, yoga, terapia cognitiv-comportamentală).
A zecea: pentru pacienții cu manifestări extra-intestinale severe (artrita invalidantă, PSC cu ciroză), consultarea cu specialiști multidisciplinari pentru încadrarea complexă în grad de handicap.

Acest articol are rol informativ. Pentru detalii oficiale despre încadrarea în grad de handicap pentru pacienții cu boli inflamatorii intestinale și pentru procedura individuală, persoanele interesate se pot adresa Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din județul de domiciliu sau medicului gastroenterolog curant. Încadrarea exactă în grad și tip de handicap este atributul exclusiv al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH), conform criteriilor din Ordinul 2300/1457/2025. Pentru informații despre Programul Național al Bolilor Inflamatorii Intestinale, se pot adresa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) sau Asociației Pacienților cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR).