Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Dacă o succesiune nu este acceptată sau nu există moștenitori, bunurile unei persoane decedate pot intra în patrimoniul statului. Ce prevede Codul Civil și în ce situații apare moștenirea vacantă.
Puțini români cunosc faptul că o locuință, un teren, un apartament, un autoturism sau chiar economiile aflate în conturile bancare pot ajunge în proprietatea statului. Legea prevede această posibilitate atunci când o persoană decedează fără moștenitori ori când cei îndreptățiți renunță la succesiune sau nu își exercită drepturile succesorale.
Specialiștii în drept atrag atenția că astfel de situații nu sunt deloc rare, în special în cazul persoanelor fără copii, al celor care locuiesc singure sau atunci când rudele nu inițiază procedura succesorală într-un termen rezonabil.
Ce este succesiunea vacantă și când intervine
Potrivit prevederilor Codului Civil, patrimoniul unei persoane decedate devine ceea ce legea numește „succesiune vacantă” atunci când nu există moștenitori legali sau testamentari ori atunci când toți cei care au dreptul la moștenire renunță la aceasta.
În astfel de cazuri, bunurile nu rămân fără proprietar. Casa, apartamentul, terenurile, conturile bancare și celelalte bunuri sunt preluate de stat, prin unitatea administrativ-teritorială competentă, conform dispozițiilor legale privind vacanța succesorală.
În ce situații rudele pot pierde dreptul la moștenire
Există mai multe împrejurări în care patrimoniul unei persoane poate ajunge la stat.
Cea mai evidentă este lipsa moștenitorilor legali. Dacă persoana decedată nu are soț supraviețuitor, copii, părinți, frați, nepoți sau alte rude care pot veni la moștenire potrivit legii și nu există nici testament, averea rămasă este declarată vacantă.
O altă situație apare atunci când toți moștenitorii aleg să renunțe la succesiune. Acest lucru se întâmplă frecvent atunci când patrimoniul include datorii importante, credite restante sau litigii care ar putea genera obligații financiare pentru cei care acceptă moștenirea.
În momentul în care niciun moștenitor nu acceptă succesiunea, bunurile pot intra în patrimoniul statului.
Simpla rudenie nu este suficientă pentru a deveni moștenitor
Mulți români cred că simplul fapt că sunt rude cu persoana decedată le conferă automat dreptul de proprietate asupra bunurilor. În realitate, legislația prevede că moștenirea trebuie acceptată.
Acceptarea poate fi făcută în mod expres, prin declarație autentică, sau tacit, prin fapte care demonstrează intenția clară de a prelua patrimoniul.
De exemplu, administrarea bunurilor, plata impozitelor pentru imobilul rămas ori încasarea chiriilor sau a altor venituri provenite din patrimoniul succesoral pot reprezenta acte de acceptare tacită a moștenirii.
În lipsa unor astfel de demersuri și dacă nu sunt identificați moștenitori care să își revendice drepturile, se poate ajunge la constatarea vacanței succesorale.
Situații întâlnite frecvent în practică
Unul dintre cele mai întâlnite cazuri este cel al persoanelor în vârstă care nu au copii și nici rude apropiate în viață. Dacă acestea nu au întocmit un testament, locuința și celelalte bunuri pot ajunge în patrimoniul statului după finalizarea procedurii legale.
O altă situație vizează românii stabiliți de mulți ani în străinătate, care nu află la timp despre decesul unei rude și nu inițiază procedura succesorală. În lipsa unor moștenitori identificați sau a unor persoane care să revendice patrimoniul, succesiunea poate fi declarată vacantă.
Există și cazuri în care moștenitorii cunosc existența averii, însă aleg să renunțe din cauza datoriilor, a creditelor sau a proceselor aflate pe rol.
Testamentul poate împiedica ajungerea bunurilor la stat
Întocmirea unui testament reprezintă una dintre soluțiile prin care proprietarii își pot stabili din timp modul în care va fi împărțită averea după deces.
Prin testament, bunurile pot fi lăsate unor persoane apropiate, chiar dacă acestea nu fac parte din categoria moștenitorilor legali. Totuși, documentul trebuie redactat cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și nu poate încălca drepturile moștenitorilor rezervatari, acolo unde aceștia există.
De ce este importantă deschiderea succesiunii
Juriștii recomandă ca procedura succesorală să fie începută cât mai curând după deces, pentru a evita blocajele privind administrarea patrimoniului.
Amânarea succesiunii poate crea dificultăți în accesarea banilor din conturile bancare, în vânzarea imobilelor sau în administrarea celorlalte bunuri rămase. În plus, lipsa unor demersuri clare poate genera conflicte între rude și, în anumite situații, poate conduce la pierderea definitivă a patrimoniului.
Legea română prevede în mod expres că averea unei persoane poate reveni statului atunci când nu există moștenitori sau când nimeni nu acceptă moștenirea. Din acest motiv, specialiștii recomandă atât întocmirea unui testament, atunci când este cazul, cât și deschiderea la timp a procedurii succesorale, pentru ca bunurile familiei să nu ajungă în patrimoniul statului.
Sursa: Playtech
