Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
O femeie de 28 de ani, diagnosticată cu o formă fulminantă de meningită meningococică, a fost salvată de medicii Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor după ce starea ei s-a deteriorat dramatic în numai câteva ore.
Plămânii tinerei erau afectați în proporție de peste 90%, iar mai multe organe începuseră să cedeze. Pentru a o menține în viață, echipa medicală a apelat de urgență la sistemul ECMO veno-venos, o tehnologie complexă care a preluat temporar funcția plămânilor și a oxigenat sângele în afara organismului, potrivit Radio România Cluj.
După aproape o săptămână de suport ECMO și tratament intensiv, pacienta este conștientă, respiră singură și mai are nevoie doar de oxigen administrat printr-o mască simplă. Medicii apreciază că șansele unei recuperări complete sunt foarte bune, chiar dacă procesul va fi îndelungat.
A ajuns la Urgență cu dureri puternice de cap și vărsături
Tânăra s-a prezentat pe 21 iulie la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor. Avea dureri intense de cap și vărsături și revenise cu doar câteva zile înainte dintr-un concediu petrecut în Turcia.
Medicii au suspectat o meningită și au internat-o în Secția Clinică de Boli Infecțioase. Starea sa s-a agravat însă într-un ritm alarmant, iar pacienta a fost transferată de urgență în Secția Clinică ATI II.
Investigațiile au arătat o afectare pulmonară de peste 90%, însoțită de deteriorarea funcțiilor mai multor organe.
Pe 22 iulie, diagnosticul a fost confirmat prin puncție lombară: meningită meningococică fulminantă, provocată de bacteria Neisseria meningitidis, complicată cu insuficiență multiplă de organ.
Medicii au decis folosirea ECMO în mai puțin de 12 ore
La mai puțin de 12 ore după internarea în Terapie Intensivă, echipa medicală a decis conectarea pacientei la un sistem ECMO veno-venos.
ECMO, abrevierea de la extracorporeal membrane oxygenation, este o metodă de susținere temporară a funcțiilor vitale. În varianta veno-venoasă, sângele este extras din organism, trece printr-o membrană unde este oxigenat și eliberat de o parte din dioxidul de carbon, apoi este reintrodus în circulație.
Sistemul nu vindecă infecția și nu repară direct plămânii. Le oferă însă timp să se refacă în timp ce antibioticele și celelalte tratamente combat cauza bolii.
În cazul tinerei, organismul nu mai reușea să asigure singur oxigenarea necesară, în ciuda tratamentului intensiv. ECMO a preluat temporar această funcție în perioada critică.
A avut nevoie și de substituție renală continuă
Insuficiența multiplă de organ a afectat și funcția rinichilor. Pacienta a beneficiat de terapie continuă de substituție renală, metodă utilizată în Terapie Intensivă pentru filtrarea lentă și permanentă a sângelui.
Spre deosebire de ședințele obișnuite de dializă, terapia continuă este adaptată pacienților instabili, care nu ar tolera schimbări bruște ale volumului de lichide și tensiunii arteriale.
Tratamentul a presupus susținerea simultană a mai multor funcții ale organismului, controlul infecției și monitorizarea permanentă a evoluției.
Suportul ECMO a fost menținut până pe 28 iulie, când medicii au constatat că plămânii pacientei își pot relua funcția fără ajutorul aparatului.
Tânăra respiră singură și este conștientă
După îndepărtarea sistemului ECMO, evoluția pacientei a continuat să fie favorabilă.
În prezent, aceasta:
- este conștientă;
- respiră spontan;
- are nevoie doar de oxigen administrat prin mască simplă;
- poate comunica;
- se află într-un proces progresiv de recuperare.
Tânăra prezintă în continuare leziuni cutanate caracteristice purpurei meningococice și o polineuropatie, o afectare a mai multor nervi periferici care poate apărea după boli critice și perioade prelungite petrecute în Terapie Intensivă.
Recuperarea va necesita timp, supraveghere și proceduri de reabilitare medicală. Medicii consideră însă că perspectivele unei recuperări complete sunt foarte bune.
„Mă bucur că acum pot să respir singură și că mă simt din ce în ce mai bine. Le mulțumesc din suflet tuturor medicilor, asistenților și întregii echipe care a avut grijă de mine și mi-a oferit o nouă șansă”, a transmis pacienta.
Mai multe echipe medicale au intervenit simultan
Salvarea tinerei a necesitat colaborarea specialiștilor din:
- Secția Clinică ATI II;
- Unitatea de Primiri Urgențe;
- Secția Clinică Chirurgie Vasculară și Toracică;
- Secția Clinică Boli Infecțioase.
Din colectivul medical au făcut parte dr. Mihai Florea, dr. Crina Negrea, dr. Sebastian Stanciu, dr. Hadrian Borcea, dr. Zsolt Beres, dr. Bogdan Crăciun, dr. George Popescu și dr. Iulian Zaporojan.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor se numără printre puținele centre medicale din România care dispun permanent de tehnologia ECMO și de personal pregătit să o utilizeze în orice moment pentru pacienții aflați în stare critică.
Într-un asemenea caz, posibilitatea activării rapide a echipei este decisivă. Conectarea la ECMO presupune aparatură specială, personal cu experiență și monitorizare continuă.
Meningita meningococică se poate agrava în numai câteva ore
Boala meningococică invazivă este provocată de bacteria Neisseria meningitidis. Aceasta poate exista în nasul și gâtul unei persoane fără să provoace simptome, dar în anumite situații pătrunde în organism și poate produce meningită sau septicemie.
Infecția poate evolua foarte repede. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor arată că boala meningococică invazivă poate provoca șoc septic, tulburări grave de coagulare și insuficiență multiplă de organ. În formele cu meningococcemie, mortalitatea poate ajunge până la 40%.
Simptomele meningitei pot include:
- febră;
- durere puternică de cap;
- rigiditatea cefei;
- greață și vărsături;
- sensibilitate la lumină;
- somnolență neobișnuită;
- confuzie;
- convulsii;
- alterarea stării de conștiență.
În cazul sepsisului meningococic pot apărea respirația rapidă, tensiunea arterială scăzută, mâinile și picioarele reci și o erupție roșie sau violacee care nu dispare la apăsare. Nu toate simptomele apar la fiecare pacient, iar absența erupției nu exclude boala.
Erupția violacee este un semnal de alarmă
Purpura meningococică apare atunci când infecția afectează vasele de sânge și mecanismele de coagulare.
Pete mici roșii sau violacee se pot uni și pot forma zone mai întinse, asemănătoare unor vânătăi. Leziunile nu se albesc atunci când sunt apăsate cu un pahar transparent sau cu degetul.
O asemenea erupție, mai ales dacă este însoțită de febră, durere de cap, vărsături, confuzie sau o deteriorare rapidă a stării generale, reprezintă o urgență medicală.
Tratamentul meningitei bacteriene trebuie început cât mai repede. Organizația Mondială a Sănătății precizează că administrarea antibioticelor nu trebuie amânată până la obținerea rezultatului puncției lombare atunci când suspiciunea clinică este puternică.
Cum se transmite bacteria
Meningococul se transmite prin secreții respiratorii și faringiene, în special în timpul unui contact apropiat sau prelungit.
Transmiterea poate fi favorizată de:
- locuirea în același spațiu;
- contactul apropiat și repetat;
- sărut;
- tuse sau strănut la distanță mică;
- folosirea în comun a paharelor ori a altor obiecte care intră în contact cu saliva.
Boala nu se răspândește, de regulă, la fel de ușor precum gripa sau alte viroze respiratorii. Este necesar, în general, un contact mai apropiat și mai îndelungat.
Persoanele care au avut contact apropiat cu un pacient pot avea nevoie de antibiotice preventive, chiar dacă nu prezintă simptome. Stabilirea contacților și administrarea profilaxiei sunt coordonate de autoritățile sanitare și de medici.
Faptul că pacienta revenise din Turcia nu demonstrează că infecția a fost contractată în timpul călătoriei. Perioada și locul transmiterii nu pot fi stabilite numai pe baza acestei informații.
Vaccinarea poate preveni forme produse de mai multe tipuri de meningococ
Există vaccinuri care oferă protecție împotriva mai multor serogrupuri ale bacteriei, inclusiv A, B, C, W și Y. Nu există însă un singur vaccin care să acopere toate variantele de meningococ.
Organizația Mondială a Sănătății consideră vaccinurile cea mai bună metodă de protecție împotriva formelor frecvente de meningită bacteriană care pot fi prevenite prin imunizare.
Recomandarea și tipul vaccinului depind de:
- vârstă;
- afecțiunile existente;
- riscul individual;
- călătoriile în regiuni cu circulație crescută;
- condițiile de muncă sau de locuit;
- istoricul vaccinărilor;
- serogrupurile împotriva cărora este necesară protecția.
Vaccinarea nu înlocuiește prezentarea urgentă la medic atunci când apar semne compatibile cu meningita. Boala meningococică este o urgență în care starea pacientului se poate deteriora într-un interval foarte scurt.
