Alzheimer este una dintre cele mai temute boli ale creierului, pentru că şterge amintirile, nu are leac şi afectează din ce în ce mai mulţi oameni. S-au creat o serie de mituri privind diverse metode de prevenire şi despre semnele pe care le dă organismul când boala începe să se instaleze.
- MIT: Este normal să uiţi
Odată ce avnsează în vârstă, omul realizează că diverse date se şterg din mintea lui, iar acest lucru este normal. Însă cel mai important este să putem face diferenţa între o minte ocupată şi adevăratele pierderi de memorie, este de părere James E. Galvin, neurolog şi profesor de psihiatrie la Centrul Medical Langone, din cadrul Universităţii New York. „Poate îţi ia mai mult să îţi aminteşti un nume sau unde ai pus un lucru, însă în cele din urmă reuşeşti. Aceasta nu este o pierdere de memorie, ci doar îmbătrânire”, spune specialistul.
Motivele de îngrijorare trebuie să apară atunci când intervin schimbări majore. „Dacă începi să uiţi lucruri importante, precum numele celor dragi, sau dacă pierderile de memorie îţi afectează modul de viaţă ori nu-ţi permit să mai faci anumite lucruri din cele obişnuite, mergi la un consult”, este recomandarea lui John Ringman, profesor de neurologie la Şcoala de Medicină „David Geffen” de la UCLA.
- MIT: Execiţiile fizice, dieta şi diverse activităţi mentale previn apariţia bolii
Deşi se fac multe speculaţii privind faptul că stilul de viaţă sănătos poate ţine departe această boală, nu există dovezi ştiinţifice care să ateste acest lucru.
Studiile arată, într-adevăr, că alimentaţia sănătoasă, practicarea sportului în mod regulat, o viaţă socială activă şi antrenarea minţii cu jocuri de tip puzzle reduc riscurile de a face Alzheimer. Aceste cercetări mai sugerează şi că un astfel de stil de viaţă poate încetini ritmul dezvoltării bolii în cazul celor care o au deja. „Dar nu este foarte clar că aceste lucruri se aplică în cazuri individuale. Cunosc consumatori de junk-food care nu au boala şi maratonişti vegeratieni care o au”, spune neurologul James Galvin.
Mai mult, o viaţă sănătoasă poate fi corelată cu riscuri reduse de a face boala, însă nu există nicio garanţie că, trăind sănătos, scapi de Alzheimer. „O dietă sănătoasă face bine la sănătate şi există dovezi că exerciţiile aerobice ajută gândirea”, sunt cele două certitudini ale neurologului John Ringman.
- MIT: Doar oamenii în vârstă fac Alzheimer
Este adevărat că înaintarea în vârstă creşte riscul de a face Alzeimer. Una din opt persoane de peste 65 de ani au boala, conform datelor webmd.com. Există însă şi cazuri de bolnavi mai tineri. „Boala se poate face şi la 20 de ani, deşi, în cazurile mai tinere, apare mai des la 40-50 de ani”, spune Ringman. În aceste cazuri, apariţia bolii este asociată cu moştenirea genetică.
4. MIT:Boala este genetică
Există mutaţii genetice asociate cu Alzheimer-ul, însă apariţia bolii nu are cauze exclusiv genetice. Galvin spune că în multe cazuri, într-o familie, fiecare generaţie face boala la aceeaşi vârstă. „Dar genetica nu este un factor de risc foarte mare”, mai spune specialistul. Prin urmare, când ne raportăm la Alzheimer, nu gena este cea care ne pecetluieşte soarta, ci mai degrabă îmbătrânirea.
5. MIT: Depresia, cauză pentru Alzheimer
Este adevărat că depresia poate fi un prim semn al bolii, însă nu există dovezi că ar fi şi cauza ei. Depresia afectează 15 milioane de americani, însă nu toţi cei cu depresie au sau fac şi Alzheimer. Ringman precizează că depresia moderată este mai degrabă asociată cu boala, şi că sunt foarte rare cazurile de sinucigaşi cu Alzheimer.
6. MIT: Demenţa este acelaşi lucru
Demenţa este un „termen-umbrelă” folosit pentru a descrie pierderea de memorie provocată de modificările din creier. Alzheimer este o formă de demenţă, dar nu singura. „Toţi cei care au Alzeimer au şi demenţă, dar nu toţi cei cu demenţă au Alzheimer”, lămureşte Galvin. Există peste 70 de cauze ale demenţei, inclusiv atacurile cerebrale ori boala Parkinson.
7. MIT: Suplimentele alimentare protejează creierul
Nu există dovezi clare că suplimentele alimentare previn această boală, iar studiile făcute pe suplimente, vitamine şi minerale nu au demonstrat beneficii pentru creier care ar putea împiedica apariţia bolii.
