Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Mihaela Bilic explică rolul micului dejun, fastingul și procesul prin care organismul poate arde grăsimea atunci când nu mâncăm dimineața.
Mihaela Bilic explică de ce micul dejun nu este obligatoriu pentru toată lumea
Micul dejun este considerat de mulți nutriționiști „cea mai importantă masă a zilei”, însă această regulă nu se aplică tuturor persoanelor.
Nutriționista Mihaela Bilic atrage atenția că rolul mesei de dimineață depinde foarte mult de obiectivele fiecăruia: menținerea greutății, pierderea kilogramelor sau necesarul crescut de energie.
Într-o postare pe Facebook, specialista explică legătura dintre micul dejun și fasting, termenul folosit pentru perioadele în care organismul nu primește alimente.
„Break-fast, cea mai sigură metodă de a opri fastingul!”, a scris Mihaela Bilic, explicând că însuși numele mesei de dimineață, în limba engleză, arată rolul acesteia: întreruperea perioadei de post alimentar.
Micul dejun aduce energie din exterior, dar oprește arderea grăsimilor
Potrivit Mihaelei Bilic, atunci când luăm micul dejun, organismul primește energie din alimente și nu mai este nevoit să folosească rezervele proprii.
„Rolul micului dejun? Să aducă energie din exterior, astfel încât organismul să NU apeleze la resursele proprii, adică la depozitele de grăsime”, explică nutriționista.
În timpul nopții, când nu consumăm alimente, corpul folosește rezervele de glucoză stocate în ficat. După trezire, organismul are două variante: primește energie prin alimentație sau începe să producă singur glucoză pentru a menține funcțiile vitale.
Ce este gluconeogeneza și cum intervine în procesul de slăbire
Procesul prin care organismul produce glucoză din alte surse decât carbohidrații se numește gluconeogeneză.
Mihaela Bilic explică faptul că acest mecanism apare în timpul perioadelor de post alimentar și poate utiliza inclusiv grăsimea din depozitele organismului.
„Gluco-neo-geneza, adică sinteza de glucoză din materiale neglucidice, respectiv grăsime/lipide, se activează doar în timpul fasting-ului/postului”, precizează aceasta.
Potrivit nutriționistei, după aproximativ 10 ore fără mâncare, acest proces poate apărea spontan dimineața.
Cine are nevoie de micul dejun și cine poate să îl sară
Specialista subliniază că nu există o regulă universală valabilă pentru toată lumea. Necesitatea micului dejun depinde de stilul de viață și de obiective.
Pentru copii, sportivi sau persoanele care fac muncă fizică intensă, masa de dimineață poate fi importantă pentru aportul de energie.
„Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei… pentru copii, sportivi, cei care desfășoară o muncă fizică susținută sau NU vor să slăbească”, spune Mihaela Bilic.
În schimb, persoanele care urmăresc scăderea în greutate pot alege să amâne prima masă a zilei pentru a prelungi perioada de fasting.
Fastingul și slăbitul: de ce unii aleg să sară peste micul dejun
Potrivit explicațiilor oferite de Mihaela Bilic, dacă obiectivul este arderea grăsimii corporale, păstrarea unei perioade mai lungi fără alimente poate favoriza folosirea rezervelor energetice.
„Dacă vrem să slăbim, sărim peste micul dejun și lăsăm corpul să ardă grăsime”, afirmă nutriționista.
Totuși, acest obicei nu este potrivit pentru toate persoanele. Cei care au nevoie de energie pentru activități solicitante pot beneficia de o masă echilibrată dimineața.
Concluzia Mihaelei Bilic: alegerea depinde de obiectiv
Nutriționista transmite că micul dejun nu trebuie privit ca o regulă obligatorie, ci ca un instrument care trebuie adaptat nevoilor organismului.
„Dacă nu avem probleme cu silueta sau facem efort fizic, micul dejun e cel mai sănătos obicei cu care să începem ziua”, concluzionează Mihaela Bilic.
Astfel, pentru unele persoane, micul dejun poate fi cheia unei zile pline de energie, în timp ce pentru altele, amânarea primei mese poate fi o strategie folosită pentru controlul greutății.
Important este ca alimentația să fie adaptată stilului de viață și obiectivelor personale.
