Daniela Șerb
România ocupă primul loc în Europa la incindența cancerului de col uterin, cu un risc de trei ori mai mare decât restul țărilor. Cancerul de col uterin este a doua cauză de mortalitate la femei, după cel de sân
Din păcate, descoperirea unui cancer de col uterin cu un anume genotip la o femeie din România este de multe ori egal cu o condamnare la moarte. Aceasta pentru că boala este depistată în faze avansate când neoplazia este deja invazivă.
Cu 28,93 de cazuri noi la suta de mii de femei, România ocupă prima poziție în rândul țărilor europene la incidența cancerului de col uterin, situație similară cu cea a țărilor subdezvoltate din Africa, Asia și America de Sud.
Pe primul loc în clasament suntem și la mortalitatea prin cancer de col uterin care este a doua cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cel de sân, explică medicul de familie Carmen Adriana Dogaru, vicepreședintele Societății medicilor de familie Dolj.
Conform statisticilor OMS, rata mortalității din cauza cancerului de col uterin este în România de aproape trei ori mai mare decât în restul țărilor din Europa Centrală și de Est și de 6,3 ori mai mare decât media țărilor UE.
Ce este HPV?
Virusul uman Papilloma (HPV) se transmite prin contactul sexual și este responsabil în proporție de 90% de apariția cancerului de col uterin, explică dr. Dogaru.
Nu toate cele 120 de genotipuri ale HPV pot duce la cancer, adaugă medicul, pentru că nu toate sunt la fel de agresive, ci doar tulpinile 16 și 18 acestea având potențial oncogen foarte mare.
Tiparea virusului se face în urma unei analize a secreției vaginale în laborator, același tip de analiză care arată și dacă există infecție cu candida, de exemplu. Testul Babeș-Papanicolau este un examen anatomopatologic care arată dacă celulele au suferit modificări premergătoare apariției cancerului, mai spune medicul.
Înainte de 1989 însă, din pricina unei politici agresiv pronataliste femeile erau obligate să meargă la ginecolog o dată pe an, moment în care se efectuau și analize de secreție vaginală astfel că deși erau hăituite și nu aveau controlul propriului corp, eventualele cazuri de cancer de col uterin se putea depista din vreme și trata. După 1990, nu a mai existat un program de creening, cele mai multe femei au neglijat controalele periodice, în condițiile în care a sporit numărul partenerilor sexuali. Așa am ajuns în fruntea unei ierarhii nedorite.
Populația tânără nu mai știe semnificația acestui examen ginecologioc. Abia acum femeile între 15 și 44 de ani încep să conștientizeze și să vină regulat la controale pentru că au înțeles că este vorba despre o problemă serioasă de sănătate, mai spune dr Dogaru.
Campanii eșuate
Cifrele mari de mortalitate și incidența crescută a cancerului de col au determinat autoritățile sanitare din România să treacă la măsuri concrete. Astfel, între 2008 și 2010 au fost desfășurate două campanii obligatorii de vaccinare anti-HPV soldate însă cu tot atâtea eșecuri.
Ministrul de atunci al Sănătății, Eugen Nicolăescu, a cumpărat milioane de doze de vaccin anti-HPV cu care urmeau să fie imunizate elevele de 12 ani. Vaccinare anti-HPV se face la orice vârstă însă cel mai bine este să se facă înaintea începerii vieții sexuale, sunt de părere specialiștii.
Insuficienta explicare a beneficiilor vaccinului cât și opoziția fermă a părinților fetițelor de 12 ani au dus la eșecul acestor campanii.
Chiar și în aceste condiții, atrag atenția medicii, vaccinarea este cea mai bună metodă de protecție în fața îmbolnăvirii.
Vaccinul anti-HPV oferă o protecție 100% timp de cinci ani , numărul de doze injectabile fiind de trei la diferențe de câteva luni. La cinci ani se poate face rapel. În 2008, trei astfel de doze costau 1.600 de lei, deci destul de mult apreciază dr. Dogaru.
Din 2012, la nivelul Ministerului Sănătății există un program de screening de cancer de col uterin adresat femeilor între 25 și 65 de ani prin care o dată la 5 ani acestea se pot testa pentru a vedea dacă proba este sau nu normală. În alte state occidentale acest interval este de trei ani.
Cât privește campania de vaccinare a elevelor de 12 ani până în primăvară medicii de familie îi consiliază părinții, iar cei care doresc își pot vaccina gratuit copiii împotriva acestui virus. În funcție de numărul cererilor, Ministerul Sănătății va comanda numărul dozelor de vaccine.
Factorii de risc în cancerul de col uterin
Debutul precoce al vieții sexuale
Partenerii multipli și neutilizarea prezervativelor
Multiparitatea – cu cât o femeie are mai mulți copii cu atât se presupune că numărul taților este mai mare deci crește riscul de apariție a HPV
Mediul social precar
Fumatul – femeile care fumează au un risc de două ori mai mare de a face cancer de col
Folosirea mai mult de 10 ani a contrceptivelor orale
Imunosuporesia individului (starea sa de imunitate)
Cancerul de col uterin în UE (2012) – cazuri noi de îmbolnăvire și deces la 100.000 de femei
Țară Incidență Mortalitate
Austria – 8,7 2,8
Belgia – 7 2,7
Bulgaria 28,5 8,8
Cehia 16,3 4,4
Danemarca 12 2,6
Germania 9,7 2,4
Grecia 6,2 2,5
România 34.9 14,2
Marea Britanie 7,9 2,4
