Schema prin care sute de români și-au mărit pensiile cu perioade în care nu au lucrat

Pensii obținute cu vechime fictivă. Aproape 900 de persoane ar fi plătit până la 50.000 de lei pentru ani de muncă inventați.

Treizeci de percheziții au avut loc miercuri, 15 iulie 2026, la o instituție publică, sedii de firme și locuințe din București și șapte județe. Procurorii DIICOT susțin că o grupare din care făceau parte inclusiv doi funcționari publici ar fi introdus în evidențele ANAF declarații fiscale false, prin care peste 860 de persoane apăreau ca angajate retroactiv. Pentru vechimea fictivă, beneficiarii ar fi plătit între 15.000 și 50.000 de lei.

Citeste si…

Din septembrie, mii de pensionari trebuie să fie atenți. Documentul care trebuie completat la timp

O grupare ar fi creat, timp de aproximativ cinci ani, istorice profesionale false pentru persoane care nu lucraseră în realitate la firmele menționate în documente.

Datele nereale ar fi fost introduse în sistemele informatice ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin declarații D112, astfel încât beneficiarii să apară cu vechime, venituri și contribuții sociale inexistente.

Informațiile ar fi fost folosite ulterior de casele teritoriale de pensii pentru:

Citeste si…

La ce vârstă te pensionezi în funcție de anul și luna nașterii. De ce două femei născute în același an pot ieși la pensie la date diferite

• deschiderea dreptului la pensie;
• completarea stagiului de cotizare;
• recalcularea pensiei;
• majorarea cuantumului aflat în plată.

Potrivit Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, peste 860 de persoane ar fi dobândit astfel o vechime fictivă în muncă.

În cazul a peste 170 de persoane, datele ar fi fost deja folosite pentru emiterea unor decizii de pensionare sau pentru creșterea pensiilor.

Prejudiciul calculat până la 31 decembrie 2024 este de aproximativ șapte milioane de lei, iar procurorii susțin că suma continuă să crească prin plățile lunare efectuate în baza deciziilor respective.

Treizeci de percheziții în București și șapte județe

Procurorii DIICOT – Structura Centrală și polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București au pus în aplicare 30 de mandate de percheziție.

Citeste si…

Orașele din Europa unde o pensie de 1.500 de euro este suficientă pentru un trai fără griji. Cinci destinații de luat în calcul

Descinderile au avut loc în:

• municipiul București;
• Ilfov;
• Teleorman;
• Constanța;
• Giurgiu;
• Ialomița;
• Călărași;
• Galați.

Au fost vizate domiciliile unor persoane fizice, sediile unor persoane juridice și o instituție publică.

Potrivit informațiilor apărute în cursul zilei, perchezițiile au inclus și un birou din cadrul Casei de Pensii a Municipiului București.

Dosarul privește acuzații de:

• constituire a unui grup infracțional organizat;
• fals informatic;
• înșelăciune cu consecințe deosebit de grave;
• folosirea unor informații nedestinate publicității;
• permiterea accesului neautorizat la astfel de informații.

Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.

Cum ar fi fost inventată vechimea în muncă

Anchetatorii susțin că mecanismul a început să funcționeze în anul 2018.

Persoanele interesate să obțină vechime ar fi fost înregistrate retroactiv ca angajați ai unor:

• societăți comerciale de tip fantomă;
• asociații nonprofit fără activitate;
• entități cu situații contabile care permiteau simularea raporturilor de muncă.

Beneficiarii nu ar fi lucrat niciodată pentru aceste firme sau asociații.

Citeste si…

Unii pensionari mai primesc până la 500 de lei anul acesta. Banii intră automat, fără cerere

Cu toate acestea, în bazele de date ar fi fost introduse documente din care rezulta că persoanele:

• fuseseră angajate;
• obținuseră venituri salariale;
• datoraseră contribuții sociale;
• acumulaseră stagiu de cotizare.

Calitatea de angajat ar fi fost creată retroactiv, exclusiv în acte.

Rolul declarației D112

Declarația D112 este documentul fiscal prin care angajatorii raportează obligațiile privind:

• impozitul pe venit;
• contribuțiile sociale;
• persoanele asigurate;
• veniturile salariale;
• perioadele pentru care sunt datorate contribuții.

Informațiile din declarație ajung în evidențele fiscale și sunt utilizate și la verificarea contribuțiilor relevante pentru stabilirea drepturilor de pensie.

Formularul și instrucțiunile oficiale sunt publicate de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

În cazul investigat, declarațiile ar fi conținut date nereale, introduse pentru a construi artificial un istoric profesional.

Depunerea unei declarații D112 nu dovedește singură că persoana a lucrat efectiv. Într-un raport de muncă real trebuie să existe și alte elemente, precum:

• contract individual de muncă;
• activitate efectiv prestată;
• salariu;
• evidența timpului lucrat;
• documente contabile;
• plata contribuțiilor;
• înregistrări în registrul general de evidență a salariaților.

Între 15.000 și 50.000 de lei pentru vechime fictivă

Persoanele care doreau să obțină ani de muncă nereali ar fi plătit între 15.000 și 50.000 de lei.

Suma ar fi fost stabilită în funcție de serviciile solicitate și de perioada care trebuia introdusă în evidențe.

Scopul urmărit putea fi:

• atingerea stagiului minim necesar pensionării;
• completarea unor perioade lipsă;
• obținerea unei pensii mai mari;
• crearea unor venituri contributive fictive;
• rezolvarea unei situații punctuale din dosarul de pensie.

Membrii grupării ar fi stabilit modalitatea de plată și ar fi colectat banii direct sau prin intermediari.

Procurorii vor trebui să stabilească în cazul fiecărui beneficiar dacă acesta a cunoscut caracterul fals al documentelor și ce rol a avut în presupusa schemă.

Grupare cu șapte membri și fără un lider declarat

Nucleul grupării ar fi fost format din șapte persoane, dintre care două aveau calitatea de funcționari publici.

DIICOT descrie structura ca fiind una colaborativă, fără un lider sau o ierarhie clasică.

Membrii ar fi împărțit atribuțiile privind:

• identificarea firmelor și asociațiilor care puteau fi folosite;
• găsirea persoanelor interesate să cumpere vechime;
• întocmirea documentelor;
• introducerea declarațiilor fiscale;
• validarea informațiilor în sistem;
• verificarea vizibilității datelor;
• colectarea banilor;
• legătura cu beneficiarii.

Alte 13 persoane ar fi sprijinit gruparea la diferite momente.

Acestea ar fi avut roluri secundare, precum intermedierea, găsirea unor societăți, colectarea documentelor și transmiterea informațiilor între beneficiari și nucleul central.

Datele unor persoane vulnerabile ar fi fost folosite în schemă

Anchetatorii susțin că gruparea ar fi identificat și persoane vulnerabile sau cu o situație financiară dificilă.

Datele lor de identitate ar fi fost utilizate pentru interpunerea în relațiile cu instituțiile statului și pentru controlarea unor societăți ori asociații implicate în mecanism.

Procurorii verifică în ce măsură aceste persoane:

• au cunoscut scopul documentelor;
• au primit bani;
• au acționat la indicațiile altora;
• au avut control real asupra entităților;
• au fost folosite doar formal.

Folosirea unor persoane vulnerabile drept administratori sau reprezentanți formali este întâlnită frecvent în dosare privind societăți-fantomă, dar situația juridică trebuie stabilită individual.

Un expert și un fost angajat ITM, printre persoanele vizate

Potrivit informațiilor atribuite unor oficiali din anchetă, în dosar ar fi implicate și persoane cu experiență în domeniul muncii și al pensiilor, inclusiv un expert și un fost angajat al inspectoratului teritorial de muncă.

DIICOT afirmă că unii dintre suspecți ar fi oferit consultanță juridică de specialitate în materia:

• dreptului muncii;
• asigurărilor sociale;
• vechimii în muncă;
• stabilirii pensiilor.

Cunoștințele tehnice ar fi fost folosite pentru adaptarea documentelor la situația fiecărui beneficiar.

Până la comunicarea unor acuzații individuale oficiale și a măsurilor procesuale dispuse, identitatea persoanelor menționate numai pe surse nu trebuie tratată drept o confirmare a vinovăției.

Unele persoane ar fi primit pensie fără să fi fost eligibile

Potrivit procurorilor, în unele cazuri, perioadele fictive nu au produs doar o creștere a cuantumului.

Ele ar fi făcut diferența între:

• acordarea pensiei;
• și respingerea dosarului pentru lipsa stagiului necesar.

Fără anii introduși în mod nereal, anumite persoane nu ar fi îndeplinit condițiile legale pentru pensionare.

În alte cazuri, beneficiarii ar fi avut oricum dreptul la pensie, dar suma ar fi fost mai mică fără veniturile și contribuțiile fictive.

Casele de pensii ar fi fost astfel induse în eroare și ar fi plătit lunar sume mai mari decât cele datorate legal.

De ce prejudiciul continuă să crească

Calculul de aproximativ șapte milioane de lei acoperă perioada stabilită de anchetatori până la 31 decembrie 2024.

Dacă pensiile sau majorările bazate pe date nereale au continuat să fie plătite după această dată, prejudiciul crește în fiecare lună.

Valoarea finală va depinde de:

• numărul deciziilor de pensionare identificate;
• perioada în care au fost făcute plățile;
• cuantumul fiecărei pensii;
• diferențele dintre pensia legală și cea achitată;
• eventualele drepturi acordate integral fără îndeplinirea condițiilor;
• oprirea sau menținerea plăților pe durata anchetei.

Prejudiciul penal trebuie stabilit prin probe, documente și eventuale expertize.

Ce se poate întâmpla cu pensiile stabilite prin date false

Dacă se dovedește că o pensie sau o majorare a fost obținută prin documente și date nereale, casa teritorială de pensii poate reanaliza dosarul.

În funcție de situație, consecințele pot include:

• revizuirea deciziei de pensionare;
• recalcularea pensiei;
• încetarea dreptului, dacă persoana nu era eligibilă;
• emiterea unei decizii de recuperare;
• reținerea unor sume din drepturile viitoare;
• recuperarea prejudiciului prin executare;
• sesizarea organelor penale.

Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii permite revizuirea drepturilor atunci când se constată diferențe între sumele stabilite sau plătite și cele legal cuvenite.

Situația fiecărei persoane trebuie analizată separat.

Un beneficiar care a prezentat cu bună-credință documente aparent autentice poate avea o situație juridică diferită de cea a unei persoane care a plătit pentru crearea intenționată a vechimii fictive.

Pot fi obligați beneficiarii să restituie banii?

Dacă se constată că sumele au fost încasate necuvenit, instituția poate încerca recuperarea lor.

Întinderea obligației va depinde de:

• temeiul deciziei;
• perioada vizată;
• buna sau reaua-credință;
• implicarea persoanei;
• existența unei hotărâri penale;
• regulile de prescripție;
• măsurile luate de casa de pensii.

Într-un dosar penal, procurorii pot institui măsuri asigurătorii asupra bunurilor suspecților pentru garantarea recuperării prejudiciului.

Casele de pensii se pot constitui părți civile pentru recuperarea banilor plătiți în baza datelor false.

Ce se întâmplă cu anii cumpărați legal

Cazul investigat nu trebuie confundat cu mecanismele legale prin care anumite persoane pot încheia contracte de asigurare socială și pot plăti contribuții pentru perioade prevăzute expres de lege.

Într-o procedură legală:

• contractul este încheiat cu instituția competentă;
• contribuția este stabilită potrivit legii;
• plata ajunge la bugetul asigurărilor sociale;
• perioada este recunoscută în limitele actului normativ;
• nu este inventat un angajator;
• nu este creat un contract de muncă fictiv.

Plata unei sume unei persoane private care promite să „facă vechime” prin firme, declarații retroactive sau relații la instituții nu reprezintă cumpărarea legală a vechimii.

Cum poate fi verificat stagiul de cotizare

Persoanele care se apropie de pensionare își pot verifica datele din sistem înainte de depunerea dosarului.

Printre variante se află:

• solicitarea unei adeverințe de stagiu de la casa teritorială de pensii;
• verificarea datelor din contul online CNPP;
• consultarea documentelor privind contribuțiile;
• compararea perioadelor cu contractele reale de muncă;
• solicitarea corectării eventualelor erori.

Informații despre serviciile electronice sunt disponibile pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice.

Dacă o perioadă apare în evidențe fără ca persoana să fi lucrat pentru angajatorul respectiv, situația trebuie clarificată.

Datele greșite nu devin legale doar pentru că sunt vizibile într-un sistem informatic.

Semnele unei oferte ilegale de „vechime”

O persoană ar trebui să fie suspicioasă atunci când i se promite:

• vechime retroactivă printr-o firmă la care nu a lucrat;
• salarii fictive introduse în evidențe;
• contribuții doar „pe hârtie”;
• rezolvarea dosarului printr-un funcționar;
• evitarea contractului oficial cu casa de pensii;
• garantarea pensiei în schimbul unei sume plătite cash;
• documente fără activitate profesională reală;
• păstrarea secretului față de autorități.

Faptul că datele sunt introduse de un contabil, consultant, funcționar sau specialist nu le face legale.

Ancheta este în desfășurare

Perchezițiile și audierile reprezintă etape ale urmăririi penale.

DIICOT urmează să stabilească:

• rolul fiecărui suspect;
• numărul exact al beneficiarilor;
• câte decizii de pensionare au fost emise;
• valoarea actualizată a prejudiciului;
• cine a cunoscut caracterul fals al datelor;
• ce funcționari au accesat sistemele;
• dacă au existat și alte instituții afectate.

Toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Cazul arată însă vulnerabilitatea produsă atunci când datele fiscale, evidențele de muncă și sistemul de pensii sunt manipulate simultan. O înregistrare într-o bază de date poate genera plăți publice timp de ani, dacă informația nu este verificată și prin documente care dovedesc că activitatea profesională a existat în realitate.