Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat în dezbatere publică o propunere care ar putea modifica semnificativ modul în care sunt distribuite serviciile medicale și fondurile din programele naționale de sănătate. Noul mecanism urmărește să stabilească, pe baza unor indicatori statistici și a capacității reale de funcționare a unităților medicale, dacă spitalele publice dintr-un județ pot răspunde nevoilor pacienților.
Autoritățile susțin că măsura va aduce mai multă transparență și va contribui la reducerea inegalităților dintre județe. În schimb, reprezentanții organizațiilor de pacienți avertizează că aplicarea strictă a unor formule matematice ar putea crea dificultăți în accesul la tratamente pentru anumite categorii de bolnavi.
De ce este necesară schimbarea
În prezent, nu există un sistem unitar care să stabilească o legătură clară între necesarul real de servicii medicale și finanțarea alocată programelor naționale de sănătate. Această situație afectează în special persoanele diagnosticate cu afecțiuni grave, precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul, bolile rare, afecțiunile endocrine sau cele neurologice.
Consecințele sunt resimțite direct de pacienți. Mulți dintre ei sunt nevoiți să aștepte luni întregi pentru a beneficia de tratamente sau să se deplaseze în alte județe pentru a găsi locuri disponibile în cadrul programelor finanțate de stat.
Prin noua metodologie, CNAS își propune să identifice mai exact necesarul de servicii medicale și să distribuie resursele în funcție de realitățile din teren.
Cum va funcționa noul algoritm
Potrivit proiectului aflat în consultare publică, noua formulă va analiza simultan mai mulți indicatori relevanți. Printre aceștia se numără numărul estimat al pacienților dintr-un județ, numărul persoanelor care pleacă în alte zone pentru tratament și numărul bolnavilor care vin din alte județe pentru îngrijiri medicale.
Totodată, algoritmul va lua în calcul capacitatea reală a furnizorilor de servicii medicale din sistemul public. Pentru a evita situațiile în care sunt raportate resurse care nu sunt utilizate efectiv, CNAS va compara numărul pacienților tratați într-un an cu capacitatea declarată de spitale și cabinete. În calcul va fi introdusă automat valoarea cea mai mică dintre cele două.
Președintele CNAS, dr. Horațiu Moldovan, a explicat principiile care stau la baza noii metodologii:
„Ținem cont nu doar de capacitatea de pe hârtie, ci și de capacitatea practică efectivă. Dacă un spital are un număr suficient de paturi, dar nu are suficienți medici, înseamnă că e o problemă și pacienții nu au acces. Noua metodologie se încadrează pe legislația actuală și face lumină și clarifică lucrurile, astfel încât pacienții să poată să aibă un acces mult mai rapid la programe de sănătate curative și la privat, nu doar la public.”
În ce condiții vor putea interveni clinicile private
Una dintre cele mai importante schimbări prevăzute de proiect vizează implicarea furnizorilor privați în programele naționale de sănătate.
Potrivit noilor reguli, casele județene de asigurări vor putea încheia contracte cu unități medicale private doar dacă se demonstrează că sistemul public nu poate acoperi integral necesarul de servicii.
De exemplu, dacă într-un județ există capacitatea de a trata doar 50 de pacienți cu diabet prin intermediul unui program național, iar necesarul real este de 100 de persoane, diferența de 50 de pacienți va putea fi preluată de furnizori privați contractați de casa de asigurări.
În situațiile în care sistemul public poate răspunde integral cererii, nu va exista justificare pentru contractarea suplimentară a operatorilor privați. Există însă o excepție importantă: în județele unde nu funcționează niciun furnizor public într-un anumit program național, unitățile private vor putea încheia direct contracte cu casele de asigurări.
Asociațiile de pacienți avertizează asupra riscurilor
Deși obiectivul declarat al reformei este creșterea transparenței și o repartizare mai eficientă a resurselor, reprezentanții pacienților privesc cu rezerve noul sistem.
Aceștia susțin că datele statistice folosite în formulele de calcul nu reflectă întotdeauna situația reală din spitale și că există riscul apariției unor dezechilibre în accesul la servicii medicale.
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), atrage atenția asupra limitelor unui sistem bazat exclusiv pe indicatori statistici.
„Problema este că această ecuație se bazează pe indicatori statistici, inclusiv pe date de prevalență de la Ministerul Sănătății, care nu reflectă întotdeauna realitatea din teren. Deși obiectivul de uniformizare și transparență este unul corect, metoda de calcul riscă să nu reflecte realitatea din sistem și să creeze dezechilibre în accesul la servicii medicale.”
Proiectul se află în prezent în dezbatere publică, iar forma finală ar putea aduce una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în modul de funcționare a programelor naționale de sănătate. Rămâne de văzut dacă noul mecanism va reduce timpii de așteptare și va facilita accesul la tratamente sau dacă va genera noi dificultăți pentru pacienții care depind de aceste servicii.
