Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Schimbările subtile de personalitate la 40-50 de ani pot fi semnale timpurii ale demenței. Descoperă cele 6 semne identificate de specialiști.
Demența nu începe întotdeauna cu uitarea. Primele semne pot apărea în felul în care gândim, simțim și reacționăm
Când oamenii se gândesc la primele semne ale demenței, cel mai adesea apare în minte pierderea memoriei. Însă specialiștii atrag atenția că boala poate începe să dea indicii cu ani sau chiar decenii înainte, prin schimbări subtile de personalitate și comportament.
Profesorul Gill Livingston, expert în psihiatria persoanelor vârstnice la University College London (UCL), susține că modificările de comportament, încredere și reacții emoționale sunt observate frecvent de familie cu mult timp înainte ca un diagnostic să fie pus, arată dailymail.com.
Cercetările la care a participat, care au urmărit mii de angajați britanici pe termen lung, au arătat că anumite schimbări ale trăsăturilor de personalitate în perioada de mijloc a vieții pot fi asociate cu un risc mai mare de apariție a demenței ulterior.
Uneori, primele lucruri observate de cei apropiați nu sunt momentele de uitare, ci faptul că persoana devine mai anxioasă, mai retrasă, mai impulsivă sau mai distantă emoțional.
Cele 6 schimbări de personalitate care pot ridica semne de întrebare
Specialiștii atrag atenția că aceste manifestări nu înseamnă automat că o persoană va dezvolta demență. Ele devin îngrijorătoare mai ales atunci când reprezintă o schimbare clară față de comportamentul obișnuit.
1. Pierderea încrederii în propria persoană
Scăderea bruscă a încrederii în sine a fost unul dintre cei mai puternici indicatori identificați de cercetători.
Persoanele care au raportat că „și-au pierdut încrederea în ele” în jurul vârstei de 40-50 de ani au prezentat un risc mai mare de demență în anii următori.
Potrivit studiului, această schimbare a fost asociată cu un risc cu aproximativ 50% mai mare, chiar și după luarea în calcul a unor factori precum genetica, nivelul educației, bolile cardiovasculare sau stilul de viață.
Cercetătorii cred că, în unele cazuri, această pierdere a siguranței de sine poate reflecta modificări timpurii ale creierului, nu doar efectul stresului sau al înaintării în vârstă.
2. Dificultatea de a face față problemelor cotidiene
Un alt semnal observat a fost senzația că problemele obișnuite devin mult mai greu de gestionat.
O persoană care înainte rezolva ușor situații dificile poate începe să se simtă copleșită de sarcini normale, să evite deciziile sau să simtă că nu mai poate face față presiunii.
Specialiștii explică faptul că acest lucru ar putea avea legătură cu scăderea „rezervei cognitive”, capacitatea creierului de a se adapta, de a rezolva probleme și de a face față stresului.
3. Reducerea empatiei și a apropierii emoționale
Cercetătorii au observat că persoanele care au declarat că nu mai simt aceeași căldură și afecțiune față de ceilalți au avut un risc mai mare de demență.
Acest lucru se poate manifesta prin:
- retragere emoțională;
- lipsa interesului pentru cei apropiați;
- scăderea implicării în relații;
- schimbări ale modului obișnuit de a reacționa față de ceilalți.
Profesorul Geir Selbaek de la Universitatea din Oslo a explicat că persoanele mai conștiincioase tind să aibă comportamente care protejează sănătatea, precum mișcarea regulată, menținerea unei greutăți sănătoase și controlul bolilor precum diabetul sau hipertensiunea.
4. Nervozitatea permanentă și starea de tensiune
Sentimentul că ești „mereu nervos”, agitat sau încordat a fost asociat, de asemenea, cu un risc mai mare de demență.
Specialiștii consideră că stresul cronic ar putea afecta sănătatea creierului prin creșterea inflamației din organism.
„Nivelurile crescute de stres duc la niveluri mai mari de inflamație în corp, iar ambele pot afecta sănătatea creierului”, a explicat profesorul Selbaek.
5. Nemulțumirea constantă față de propriile rezultate
Un alt semnal identificat a fost senzația persistentă că lucrurile nu sunt făcute suficient de bine.
Persoanele care au început să fie nemulțumite de modul în care își îndeplinesc sarcinile, deși înainte aveau încredere în capacitățile lor, au prezentat un risc mai mare de declin cognitiv ulterior.
Această schimbare poate fi observată prin:
- perfecționism exagerat apărut brusc;
- îndoieli permanente;
- sentimentul că „nu mai sunt ca înainte”.
6. Problemele de concentrare
Dificultățile de concentrare au fost printre simptomele asociate cu un risc crescut de demență.
Este vorba despre situații precum:
- pierderea ușoară a firului unei conversații;
- dificultatea de a finaliza sarcini obișnuite;
- imposibilitatea de a menține atenția ca înainte.
Totuși, specialiștii avertizează că lipsa concentrării poate avea multe cauze, inclusiv stres, depresie, tulburări de somn sau schimbări hormonale.
Nu orice schimbare de personalitate înseamnă demență
Medicii subliniază că există numeroase explicații pentru modificările de comportament. Menopauza, stresul prelungit, depresia, anxietatea sau evenimentele dificile din viață pot produce simptome asemănătoare.
Semnalul de alarmă apare atunci când schimbarea este nouă, persistentă și diferită de felul în care persoana a fost toată viața.
O persoană care a fost mereu anxioasă sau retrasă nu prezintă același risc ca cineva care devine brusc astfel.
Stilul de viață poate influența riscul de demență
Cercetările sugerează că o parte importantă dintre cazurile de demență sunt asociate cu factori care pot fi modificați.
Printre măsurile care pot susține sănătatea creierului se numără:
- menținerea relațiilor sociale;
- activitatea fizică regulată;
- controlul tensiunii arteriale și al diabetului;
- tratarea depresiei și anxietății;
- reducerea stresului cronic;
- păstrarea unor rutine zilnice.
Identificarea timpurie a schimbărilor poate oferi șansa unor intervenții care ar putea încetini declinul și menține mai mult timp funcțiile cognitive.
