Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Sângerarea rectală este unul dintre simptomele pe care mulți adulți tineri îl explică rapid prin hemoroizi, constipație sau fisuri anale. Un nou studiu prezentat la American College of Surgeons Clinical Congress 2025 atrage însă atenția că, la persoanele sub 50 de ani, acest semn nu ar trebui tratat superficial.
Cercetătorii de la University of Louisville Health au analizat dosarele a 443 de pacienți sub 50 de ani care au făcut colonoscopie între 2021 și 2023. Aproape jumătate au fost diagnosticați cu cancer colorectal cu debut precoce, iar sângerarea rectală a ieșit în evidență ca cel mai puternic predictor. Potrivit relatării publicate de New York Post, pacienții tineri care se prezentau cu sângerare rectală aveau o probabilitate de 8,5 ori mai mare de a primi diagnosticul de cancer colorectal.
Cifra este puternică, dar trebuie înțeleasă corect: nu înseamnă că orice persoană tânără care vede sânge va avea cancer. Înseamnă că, într-un grup de pacienți trimiși deja la colonoscopie, sângerarea rectală a fost semnalul care a diferențiat cel mai clar cazurile de cancer de cele fără cancer.
Semnul pe care mulți îl ignoră
Sângele în scaun sau pe hârtia igienică este adesea pus pe seama hemoroizilor. Uneori, explicația chiar aceasta este. Hemoroizii sunt frecvenți, mai ales la persoanele constipate, sedentare, însărcinate sau care petrec mult timp pe scaun.
Problema apare când această explicație este acceptată fără verificare. Sângerarea rectală poate apărea și în fisuri anale, boli inflamatorii intestinale, polipi, infecții sau cancer colorectal. Diferența nu poate fi stabilită sigur doar după culoarea sângelui sau după impresia pacientului.
American Cancer Society menționează printre semnele cancerului colorectal sângerarea rectală, sângele în scaun, modificările persistente ale tranzitului intestinal, crampele abdominale, senzația că intestinul nu se golește complet, slăbiciunea, oboseala și scăderea inexplicabilă în greutate.
Pentru adulții sub 50 de ani, mesajul studiului este simplu: dacă apare sângerare rectală, mai ales dacă se repetă sau se asociază cu alte simptome, colonoscopia trebuie luată în calcul mai devreme, nu după luni de amânare.
De ce contează vârsta sub 50 de ani
Cancerul colorectal a fost mult timp considerat o boală a vârstelor mai înaintate. Din acest motiv, adulții tineri au fost adesea în afara programelor de screening de rutină. În SUA, persoanele cu risc mediu sunt sfătuite să înceapă screeningul de la 45 de ani, potrivit American Cancer Society. În multe țări europene, programele populaționale încep mai târziu, frecvent în jurul vârstei de 50 de ani.
Dar tocmai grupa de vârstă tânără ridică tot mai multe semne de întrebare. Analizele recente ale American Cancer Society au arătat că, în Statele Unite, cancerul colorectal a devenit principala cauză de deces prin cancer la bărbații sub 50 de ani și a doua cauză la femeile sub 50 de ani, după cancerul de sân, potrivit Reuters.
Această creștere nu înseamnă că riscul individual al unui adult tânăr este mai mare decât al unui vârstnic. Înseamnă că boala apare mai des decât înainte la oameni care, până recent, nu erau considerați candidați tipici pentru investigații.
Mulți pacienți tineri nu au istoric familial
Un alt detaliu important din studiul citat este că aproximativ 70% dintre pacienții tineri diagnosticați cu cancer colorectal nu aveau istoric familial al bolii. Doar 13% aveau markeri genetici asociați cu forme ereditare de cancer.
Asta schimbă felul în care trebuie privite simptomele. Istoricul familial rămâne important și poate justifica screening mai devreme, dar absența lui nu exclude cancerul colorectal. Mulți tineri diagnosticați nu au avut părinți, frați sau rude apropiate cu aceeași boală.
În studiu, istoricul familial a dublat riscul, dar sângerarea rectală a avut o asociere mult mai puternică. Cu alte cuvinte, pentru un pacient tânăr care sângerează, lipsa cazurilor în familie nu ar trebui să liniștească automat nici pacientul, nici medicul.
Situația în România
În România, cancerul colorectal este una dintre cele mai frecvente forme de cancer, iar mortalitatea rămâne ridicată. Datele europene arată că țara noastră se află constant printre statele în care diagnosticul tardiv și accesul inegal la screening afectează supraviețuirea.
Legătura cu studiul american este foarte practică: și în România, un adult de 30, 35 sau 40 de ani cu sângerare rectală poate primi rapid explicația „hemoroizi”. Uneori este corect. Dar dacă sângele revine, dacă apar modificări ale scaunului, anemie, oboseală, dureri abdominale, scădere în greutate sau senzația că intestinul nu se golește complet, trimiterea la gastroenterolog nu ar trebui amânată.
Pentru pacienții români, problema este dublă. Pe de o parte, screeningul organizat nu ajunge suficient de bine la populația eligibilă. Pe de altă parte, persoanele sub vârsta de screening pot fi investigate târziu, tocmai pentru că par „prea tinere” pentru un astfel de diagnostic.
Colonoscopia nu este doar un test de diagnostic
Colonoscopia sperie mulți pacienți, dar rămâne investigația care poate vedea direct interiorul colonului și rectului. În plus, nu este doar o metodă de diagnostic. În timpul colonoscopiei, medicul poate îndepărta polipi precanceroși, înainte ca aceștia să devină cancer.
Testele din scaun și testele de sânge pot ajuta la screening, dar un rezultat suspect trebuie urmat de colonoscopie. În plus, dacă pacientul are simptome clare, mai ales sângerare rectală, discuția nu mai este doar despre screening de rutină, ci despre diagnostic.
De aceea, studiul nu spune că toți tinerii trebuie trimiși automat la colonoscopie. Spune că sângerarea rectală la un adult sub 50 de ani merită luată mult mai în serios decât o simplă presupunere de hemoroizi.
Alte simptome care trebuie urmărite
Pe lângă sângerarea rectală, cancerul colorectal poate da modificări persistente ale tranzitului intestinal: diaree, constipație, alternanță între cele două sau scaune mai subțiri decât de obicei.
Alte semne sunt durerile abdominale, balonarea persistentă, crampele, senzația de evacuare incompletă, oboseala inexplicabilă, anemia prin deficit de fier și scăderea în greutate fără dietă.
Un singur episod de disconfort digestiv nu înseamnă cancer. Dar simptomele care durează, revin sau se agravează trebuie discutate cu medicul. La adulții tineri, cea mai mare greșeală este amânarea, din teama de a părea ipohondru.
De ce cresc cazurile la tineri
Cauzele exacte ale creșterii cancerului colorectal la adulții sub 50 de ani nu sunt pe deplin lămurite. Cercetătorii analizează mai mulți factori: alimentația bogată în produse ultraprocesate, consumul mare de carne procesată, sedentarismul, obezitatea, alcoolul, fumatul, modificările microbiomului intestinal și posibili factori de mediu.
Associated Press a relatat că, deși factorii clasici de risc includ obezitatea, lipsa activității fizice, fumatul, alcoolul, bolile inflamatorii intestinale și istoricul familial, mulți pacienți tineri nu au profilul considerat „tipic”.
Asta face boala mai greu de anticipat. Tocmai de aceea, simptomele devin atât de importante.
Când trebuie mers la medic
Un adult sub 50 de ani ar trebui să ceară consult medical dacă observă sânge în scaun, sânge pe hârtia igienică sau sângerare rectală care revine.
Consultul este cu atât mai important dacă sângerarea apare împreună cu modificări de tranzit, dureri abdominale, oboseală, anemie, scădere în greutate, senzația că scaunul nu se elimină complet sau istoric familial de cancer colorectal.
Nu este recomandat ca pacientul să se trateze singur luni întregi cu creme pentru hemoroizi, supozitoare sau diete, fără o evaluare clară. Dacă problema este benignă, consultul poate aduce liniște. Dacă nu este benignă, timpul câștigat poate schimba prognosticul.
Mesajul pentru pacienții tineri
Cancerul colorectal sub 50 de ani este încă mai rar decât la vârste înaintate, dar nu mai poate fi ignorat. Studiul prezentat la congresul chirurgilor americani arată că sângerarea rectală este un semnal care trebuie cântărit serios, mai ales la pacienții care altfel nu ar intra în screeningul de rutină.
Pentru România, mesajul este direct: nu orice sânge în scaun înseamnă cancer, dar nici nu trebuie pus automat pe seama hemoroizilor. Dacă simptomul persistă sau revine, medicul gastroenterolog și colonoscopia pot face diferența dintre o explicație banală și un diagnostic prins la timp.
Uneori, semnul care pare cel mai ușor de explicat este exact cel care nu trebuie ignorat.
